Intr-un studiu recent publicat in revista Nutrients , cercetatorii evalueaza efectele modulatoare ale modificarilor stilului de viata, inclusiv dieta si activitatea fizica (PA), asupra expresiei acidului micro-ribonucleic (miARN) la pacientii cu boala Alzheimer (AD).
O privire de ansamblu asupra bolii Alzheimer
Pana in 2050, Natiunile Unite estimeaza ca peste 1,5 miliarde de oameni din intreaga lume vor avea peste 65 de ani. Aceasta populatie globala imbatranita va creste in mod inevitabil prevalenta diferitelor boli, inclusiv cancerul, bolile cardiovasculare si metabolice si dementa.
AD, cel mai frecvent tip de dementa, este asociata cu pierderea progresiva si cronica a functiei cognitive. Unii dintre cei mai noti factori de risc pentru AD includ varsta inaintata, prezenta genei apolipoproteinei E4 ( APOE4) si antecedentele familiale.
O caracteristica cheie a AD este acumularea extracelulara de placi beta-amiloid (Aβ), urmata de agregarea intracelulara a proteinei tau hiperfosforilate care formeaza in cele din urma incurcaturi neurofibrilare. Astfel, o proportie semnificativa a cercetarii AD a fost dedicata abordarilor care pot facilita clearance-ul Ap.
Cum contribuie factorii stilului de viata la AD?
Un stil de viata sanatos a fost asociat cu un risc redus cu pana la 60% de AD cu debut tardiv, cu factori de risc modificabili pentru boala, inclusiv obezitatea la varsta mijlocie si un stil de viata sedentar. De asemenea, anumite diete par sa protejeze functia cognitiva si sa sustina imbatranirea sanatoasa, dintre care cele mai notabile includ dieta mediteraneana, Abordarile dietetice pentru stoparea hipertensiunii (DASH) si o combinatie a celor doua cunoscuta sub numele de Interventia Mediteraneean-DASH pentru intarzierea neurodegenerativa ( MINTE) dieta.
S-a demonstrat ca mai multe componente dietetice reduc acumularea de Ap sau sustin eliminarea acestor placi, in plus fata de pastrarea sanatatii creierului prin alte mecanisme. Compusii polifenolici, de exemplu, par sa reduca agregarea placilor Ap, in timp ce acizii grasi omega-3 pot facilita eliminarea Ap, precum si pot reduce inflamatia si pierderea neuronala.
Pe langa dieta, PA este sustinuta pe scara larga de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) ca abordare a stilului de viata care poate preveni si intarzia aparitia dementei. In general, doua pana la trei sedinte de PA de 30-60 de minute in fiecare saptamana timp de cel putin doua luni, care implica atat exercitii de rezistenta, cat si exercitii de intarire musculara, au imbunatatit cu succes functia cognitiva si simptomele neuropsihiatrice ale pacientilor cu AD.
Ce sunt miARN-urile?
Mai multe mecanisme par sa contribuie la mecanismele prin care PA sustine sanatatea creierului, dintre care unele includ o rezerva cognitiva imbunatatita si clearance-ul Aβ. Cu toate acestea, mecanismele moleculare precise care stau la baza acestui efect protector nu au fost determinate.
MiARN-urile sunt molecule scurte de ARN necodificatoare care au, de obicei, intre 20-22 de nucleotide in lungime. Mai mult, miARN-urile participa la diferite procese biologice, inclusiv reglarea expresiei genelor si anumite procese ale bolii.
In contextul AD, miARN-urile au fost implicate in mai multe cai conexe, inclusiv autofagia, sinapsa, neuroinflamatia si functia cognitiva. De fapt, un studiu a raportat ca atat probele de sange, cat si cele de creier obtinute de la pacientii cu AD prezinta o expresie dereglata semnificativ a anumitor miARN implicati in procesele neuroinflamatorii si hiperfosforilarea Tau.
AD, factori de stil de viata si miARN
Studiile anterioare au raportat ca atat dieta, cat si PA pot modula expresia miARN; cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetari pentru a elucida relatia dintre acesti factori de stil de viata si miARN in patogeneza AD.
Cercetatorii studiului actual nu au reusit sa identifice nicio publicatie care sa fi analizat impactul tiparelor alimentare asupra expresiei miARN in AD. De asemenea, putine studii au examinat rolul exercitiului asupra expresiei miARN la pacientii cu AD si modelele murine de AD. De fapt, cele mai multe dintre studiile care au examinat aceasta relatie sunt asociate cu numeroase limitari, inclusiv lipsa de detalii privind protocolul de exercitii fizice si incorporarea atat a barbatilor, cat si a femeilor in grupurile de tratament, ceea ce impiedica luarea in considerare a efectelor exercitiilor fizice specifice sexului. .
Concluzii
Multe studii au confirmat beneficiile dietei, exercitiilor fizice si antrenamentului cognitiv in prevenirea dezvoltarii AD. Desi expresia dereglata a miARN-urilor a fost implicata in AD, putine studii au investigat modul in care dieta si PA pot modula expresia miARN-urilor pentru a preveni AD. Mai degraba, cele mai multe studii au atribuit in schimb beneficiile acestor factori de stil de viata rolului lor in atenuarea angiogenezei, proliferarii celulare si a metastazei de crestere a tumorii, precum si sprijinirea regenerarii neuronale.
