Cand o artera care alimenteaza inima cu sange este blocata, cu cat deschidem mai repede artera si restabilim fluxul, cu atat se produc mai putine leziuni ale muschiului inimii.
Durerea toracica care dureaza mai mult de 15 minute si/sau reapare in decurs de o ora ar trebui sa avertizeze publicul sa contacteze imediat serviciile medicale de urgenta, zi sau noapte. Alte simptome includ transpiratie, durere la umar sau brat si indigestie”.
„Boala de inima este cauza numarul unu de deces la femei si barbati. O conceptie gresita comuna este ca sindroamele coronariene acute afecteaza in primul rand barbatii, dar si femeile sunt expuse riscului si ar trebui sa caute imediat ajutor medical daca au simptome. In mod ingrijorator, mai multe studii au sugerat ca sindroamele coronariene acute sunt subrecunoscute si subtratate la femei, dar, in general, femeile si barbatii ar trebui sa primeasca aceleasi tratamente. Furnizorii de asistenta medicala trebuie sa depuna un efort concertat pentru a se asigura ca femeile beneficiaza de ingrijiri bazate pe dovezi”, a declarat profesorul Borja Ibanez, presedintele grupului de lucru al Ghidurilor. Centrul National de Cercetare Cardiovasculara (CNIC) si Spitalul Universitar Fundacion Jimenez Diaz-CIBERCV, Madrid, Spania.
Inima are nevoie de un aport constant de sange pentru a functiona normal. Fluxul sanguin se poate reduce sau opri brusc atunci cand se formeaza un cheag intr-o artera care alimenteaza muschiul cardiac, iar acest lucru este cunoscut sub numele de sindrom coronarian acut. Subtipurile de sindroame coronariene acute sunt definite in functie de severitatea reducerii fluxului sanguin si de consecintele acesteia: angina pectorala instabila (cand nu se produce lezarea ireversibila a muschiului cardiac) si infarctul miocardic, numit si infarct (cand exista pierderea ireversibila a muschiului). Infarctul miocardic poate fi impartit in continuare in blocaje complete si partiale. Dr. Ibanez a spus: „Unul dintre scopurile cheie ale acestor Ghiduri este de a evidentia faptul ca sindroamele coronariene acute cuprind un spectru de afectiuni. Unii pacienti au simptome usoare, in timp ce altii se imbolnavesc foarte repede. In ciuda acestui fapt,
Ghidurile ofera sfaturi detaliate cu privire la tratament, care include medicamente, cum ar fi diluantii de sange (terapie anticoagulante si antiplachetare). Majoritatea pacientilor au o angiografie coronariana, care utilizeaza imagini cu raze X pentru a vedea arterele inimii. Cand o artera care alimenteaza inima este complet blocata, inserarea de urgenta a unui stent prin intermediul unui cateter la incheietura mainii trebuie efectuata intr-un centru de specialitate. Pacientii din zonele indepartate din punct de vedere geografic fara un centru de specialitate pot primi in schimb un medicament intravenos pentru dizolvarea cheagurilor. Cand nu exista un blocaj complet, optiunile de tratament sunt inserarea stentului, operatia de bypass toracic deschis sau numai terapia medicala.
Managementul pe termen lung este esential dupa un sindrom coronarian acut, deoarece pacientii prezinta un risc crescut de a repeta un eveniment. Managementul include medicamente precum antiagregante plachetare si controlul agresiv al nivelului de colesterol. Pacientii ar trebui sa participe la un program de reabilitare cardiaca supravegheat in care vor fi incurajati sa adopte modificari sanatoase ale stilului de viata, inclusiv cresterea nivelului de activitate, o dieta echilibrata, renuntarea la fumat si luarea de masuri pentru a aborda stresul psihosocial, daca este cazul. „Acest lucru va reduce sansele de evenimente recurente si va imbunatati calitatea vietii”, a spus profesorul Byrne. „Unii pacienti care sufera de atacuri de cord sunt expusi riscului de a dezvolta insuficienta cardiaca din cauza leziunilor mari ale muschiului inimii si pot fi administrate medicamente suplimentare pentru a reduce acest risc”.
Ghidurile includ o noua sectiune privind gestionarea sindroamelor coronariene acute la pacientii cu cancer. Cei cu cancer au un risc crescut de sindroame coronariene acute din cauza factorilor de risc comun, cum ar fi fumatul, tipul de cancer si tratamentul cu chimioterapie si radioterapie. Ratele de cancer continua sa creasca, iar tratamentele mai bune inseamna ca mai multi pacienti cu cancer supravietuiesc, iar bolile cardiovasculare sunt cauza principala de deces. Cei cu cancer activ sunt expusi unui risc ridicat de sangerare, iar Ghidul afirma ca acest lucru ar trebui sa fie luat in considerare in deciziile privind managementul. Ghidurile recomanda o strategie invaziva (de exemplu, angiografie si inserarea de stent, daca este necesar) la pacientii cu cancer activ si o supravietuire estimata de cel putin sase luni.
De asemenea, este noua o sectiune despre perspectivele pacientilor. Ghidurile recomanda evaluarea si aderarea la preferintele, nevoile si convingerile individuale ale pacientului si sa se asigure ca valorile pacientului sunt utilizate pentru a informa toate deciziile clinice. Ghidurile recomanda, de asemenea, includerea pacientilor in procesul de luare a deciziilor in masura in care starea lor le permite si informarea acestora cu privire la riscul de evenimente adverse, expunerea la radiatii si optiunile alternative
