Franklin este autorul unei fotografii celebre, cu o istorie ciudata: in cadru este imortalizat un protestatar in fata unei coloane de tancuri trimise in vederea reprimarii demonstrantilor.
Franklin insusi a fost tentat sa nu acorde o mare importanta acestui cliseu, in principal pentru ca a fost luat din balcon, de la mare distanta.
Chiar si revista Sunday Times, cu care agentia lui Franklin colabora, a ales pentru coperta numarului dedicat fenomenului Tiananmen o alta fotografie – cea a unui barbat gol pana la brau, cu bratele ridicate in simbolistica grevistilor foamei.
Insa – din perspectiva istorica – fotografia „barbatului care opreste coloana de tancuri” s-a dovedit cea care a generat cele mai multe emotii in intreaga lume.
Stuart Franklin povesteste ca in acele vremuri – cand nu existau internet, Twitter sau messenger – oamenii care au supravietuit represiunii se adunau in fata stalpilor de iluminat, acoperiti cu fotografii sau desene ale victimelor ucise de trupele guvernamentale.
Alti protestatari, martori ai reprimarii brutale, si-au riscat vietile si libertatea pentru a afisa aceste informatii in conditiile in care presa de stat nu pomenea despre masacrul din Tiananmen.
„E bizar sa vezi astazi asa ceva dar stalpii de felinar acoperiti cu poze si desene erau twitter-ul acelor vremuri”, spune fotograful.
La scurt timp dupa interventia brutala a armatei din dimineata de 4 iunie 1989, autoritatile chineze au inceput sa confiste materialul filmat si fotografiat de presa straina. Stuart Franklin a ascuns fimul realizat in Tiananmen intr-o cutie de ceai si l-a trimis la Paris prin intermediul unei studente care se intorcea acasa.
4 iunie a reprezentat sfarsitul miscarii studentesti de protest declansate in aprilie 1989, odata cu moartea fostului lider reformator comunist Hu Yaobang.
Cei adunati in piata pentru a-i aduce un omagiu fostului secretar general al Partidului Comunist Chinez si-au formulat rapid revendicari politice care i-au iritat pe comunistii partizani ai liniei dure: libertatea presei, libertatea de exprimare, controlul muncitorimii asupra obiectivelor industriale.
La apogeul miscarii de protest, in Piata Tiananmen se adunau un milion de oameni. Initial, liderii partidului au incercat o conciliere cu protestatarii insa, sub presiunea comunistilor duri, au sfarsit prin a recurge la forta.
In Beijing a fost decretata legea martiala si circa 300 de mii de militari au fost mobilizati catre capitala.
Intrucat cenzura Partidului Comunist a fost foarte eficienta, nici pana astazi nu este cunoscut un bilant clar al victimelor: estimarile sunt de la cateva sute la cateva mii de morti.
