N-am facut din asta un scop, dar se parea ca in luna de miere, o data la cateva zile noi ne trezeam iar intr-o locatie de pe lista UNESCO. De unele stiam dinainte, de altele aflam la fata locului. Si mi-am dat seama de o chestie.

Daca vrei sa vizitezi o tara si nu stii care sunt cele mai valoroase locuri, e o idee buna sa intri pe lista UNESCO si sa vezi ce are tara respectiva cel mai si cel mai de pret. E un punct bun de pornire. Evident, nu e suficient, sunt multe locuri care merita din plin dar nu sunt patrimoniu mondial, drept dovada ca lista mea cu locatiile UNESCO pe care le-am vazut in luna de miere nu e identica cu listele mele cu locurile care mi-au placut cel mai mult si cu locurile in care vreau sa ma intorc. Dar, au puncte comune, asta e sigur.

Dupa ce am mancat UNESCO pe paine in luna de miere, si nu numai, am ajuns la concluzia clara ca nu cred sa fie ceva pe lista UNESCO care sa nu imi placa, sau care sa ma dezamageasca vreodata. Pana acum am dat dovada ca am fost atrasa de UNESCO chiar fara sa stiu dinainte ca poarta aceasta distinctie, si in sfarsit am descoperit de ce sunt atat de indragostita de Italia. Pai cum sa nu imi placa daca e tara cu cele mai multe locatii pe lista UNESCO din lume? Nu mai putine de 47, urmata indeaproape de Spania (nu ma asteptam!) cu 44 de locatii, urmata la randul ei foarte indeaproape de China, cu 43 de locatii. Si daca stai sa te gandesti ce suprafata are Italia cel putin in raport cu China, nepunand la socoteala alte tari din lume mai intinse, numarul este cu atat mai impresionant!

In luna de miere n-am vazut decat 3 locatii UNESCO din Italia, dar au fost completate cu mare stil de inca 3 din Austria, inca 3 din Croatia, si unul din Muntenegru. Si pac, mi-a mai iesit un Top 10! Si zau ca nu mi-am propus. Se pare ca ma tot revansez de la topul cu locurile care mi-au placut cel mai mult, care a esuat lamentabil, pentru ca n-am fost in stare sa ma incadrez in doar 10 locuri.

1.  Palatul si Gradinile Schonbrunn, Austria: Patrimoniu cultural

La Schonbrunn noi n-am avut din pacate timp sa vedem si Palatul, insa pentru Gradini ne-am rezervat 2 ore. Nu vroiam sa le ratez, pentru ca stiam ca sunt extraordinar de frumoase. Credeti ca ne-au ajuns? Da de unde? Sunt imense! Daca vreti sa vedeti si palatul si gradinile, va sfatuiesc sa va rezervati o zi intreaga.

2.  Hallstatt, Austria: Patrimoniu cultural – peisaj cultural

Hallstatt e un loc in care poti sa vii si o saptamana si sa nu te saturi, chiar daca n-ai zice asta daca e sa te iei dupa dimensiunea foarte redusa a orasului in sine. Este unul dintre cele mai pitoresti orasele istorice din Austria, vechi de peste 7000 de ani, care din 1997 face parte din patrimoniul UNESCO. Fiind foarte mic si inghesuit pe malul lacului Hallstatt si marginit de munti, in oras turistii pot circula doar pe jos, accesul cu masinile fiind interzis.

Drept pentru care, chiar daca te cazezi in interiorul oraselului (ceea ce pot sa imi imaginez ca e o super experienta, mai ales daca stai mai mult de 2 zile) tot pe jos intri. Taxiurile merg doar pana la bariera, iar dincolo de ea intra cu masinile doar localnicii, dar am inteles ca si ei sunt un pic restrictionati. Insa daca vii cu masina, exista la intrare cateva parcari incapatoare, desigur, contracost.

In zona se pot face o multime de drumetii, te poti plimba pe lac, poti vizita 3 dintre cele mai vechi mine de sare din lume, cea mai veche fiind in Hallein, nu foarte departe de Hallstatt si multe alte lucruri.

3.  Centrul istoric al Vienei, Austria: Patrimoniu cultural

In Viena mai fusesem, si chiar daca nici atunci nu am avut mult timp la dispozitie, tot am facut o plimbare sanatoasa prin centrul istoric. De fapt si de drept, cred ca acolo se si afla esenta Vienei, in inima orasului. Centrul istoric e mereu plin de turisti, dar are un farmec aparte. Nu stiam ca este pe lista UNESCO, si am aflat abia cand m-am apucat sa scriu acest articol, dar a fost o surpriza foarte placuta.

4.  Muntii Dolomiti, Italia: Patrimoniu natural

Acum… ce sa va mai spun eu despre Dolomiti ce nu ati auzit deja de la mine? Sunt niste munti exceptionali, unici in lume (de aia si sunt pe lista UNESCO) si nimeni nu poate sa ma contrazica. Da?

5.  Venetia, Italia: Patrimoniu cultural

De fapt toata laguna Venetiei este patrimoniu cultural UNESCO. Nici nu ma mira, e imposibil sa mergi la Venetia, sa fii un calator inrait si sa nu fii intrigat de tesatura de stradute si canale inguste, si de aura lor fotogenica. Faceti un singur lucru neaparat cand mergeti la Venetia: pierdeti-va pe stradute…

6.  Verona, Italia: Patrimoniu cultural

Verona ma ducea pana acum cu gandul numai la Romeo si Julieta. Am adorat filmul, si am apreciat vorba lui Shakespeare. Dar cand am ajuns aici am gasit o adunatura de turisti disperati, care parca fusesera toti revarsati de o basculanta, in curtea casei Julietei. Se inghesuiau ca la paine calda. Gratis. In asa conditii, nici macar n-am mai intrat in interior, am fugit cat am putut de repede. Dar pentru ca un calator intelept nu catalogheaza un oras dupa obiectivele arhi-popularizate si comerciale, am pornit agale pe stradute si am descoperit o alta fata a centrului istoric, una linistita si superba, care mi-a placut la nebunie. Ba asa dat din greseala peste intrarea in Torre dei Lamberti, unde nu mai era nici urma de turist (culmea!) si ne-am bucurat in liniste de o panorama superba asupra orasului.

7.  Parcul national al lacurilor Plitvice, Croatia: Patrimoniu natural

E plin internetul de pozele cu turcoazul flagrant al lacurilor Plitvice, nu se poate sa nu fi auzit de acest parc national. E un sistem carstic impresionant, o inlantuire de 16 lacuri aflate la altitudini diferite, ceea ce a dat nastere la cascade impresionante si pesteri. Cica ar fi si lupi si usi pe-aici, dar cu siguranta stau la departare de zona turistica, stati fara grija! Timp de alocare: 1 zi. Nu faceti altceva in ziua cu pricina, ca nu e rost. Mie mi-ar placea sa revin iarna.

8. Palatul lui Diocletian din Split, Croatia: Patrimoniu cultural

Cand am ajuns in Split m-am luat de cap si mi-a venit sa ma arunc in mare! Venita de la munte, aici am avut un soc. Aglomeratie, cozi pentru ferry, turisti cu duiumu, tarabe ca la piata, nu exagerez sa spun ca era un pic de tiganie. Nu mai luasem niciodata ferry, dar sper din tot sufletul ca nu e asa si in alte parti. Nu stia nimeni la ce coada trebuie sa te asezi pentru ce insula, era o harababura totala, ma si mir ca ne-am suit pe vaporul care trebuie si ca nu ne-am trezit prin Italia, pe undeva. Cu toate astea, am intrat in Palatul lui Diocletian de 2 ori.

Mi se parea incredibil cu in afara zidurilor era balamucul de pe lume, si in interiorul lor parca te teleportai pe alta lume. Era si aici aglomerat, dar o aglomeratie frumoasa. Din nou, acelasi motiv de strazi pietruite si inguste care ma atrage, dar altfel nu era UNESCO. Am intrat de doua ori pentru ca din cauza programului de la ferry si a nebuniei cu “unde las masina? poti sa o lasi acolo in mijlocul strazii, sa pleci la plimbare si sa revii peste o ora, aoleu stai sa o scot din parcare mai intai, unde am platit 1 ora de pomana”, nu am avut timp prima oara decat sa fugim de colo colo, asa ca la intoarcere am mai dat o raita, de data asta mai tihnita. Concluzia: daca iti place aglomeratia, stai in Split, daca nu, opreste-te cateva ore, viziteaza Palatul lui Diocletian, care e o adevarata lectie de istorie in aer liber, si pe urma fugi. Da fugi repede!

9. Cetatea Dubrovnik, Croatia: Patrimoniu cultural

Dubrovnik love forever! Niciodata nu mi-as fi inchipuit cat a indurat un oras atat de mic si frumos. Cand am venit aici, nu intelegeam de ce pretuiesc oamenii astia atat de mult libertatea. Insa am aflat rapid.

Pentru putinul timp pe care l-am avut aici, am pus pe lista, printre multe altele, si un filmulet chipurile 6D la un mic cinema din interiorul zidurilor cetatii. Si lasand la o parte ca prima parte a fost e mega balarie (scuzati termenul dar asa e) si ne uitam amandoi ca prostii unul la altul si nu ne venea sa credem ca am si dat bani pe asa ceva, a doua parte m-a uimit complet. Intr-un timp foarte scurt am aflat mai multe despre istoria locului decat as fi aflat dupa ore intregi de cercetare pe net sau de citit carti. Si am ramas profund impresionata de ce s-a intamplat aici, pana nu demult. E una sa citesti despre razboaie care s-au petrecut acum sute de ani, si alta e sa afli detalii despre masacre care au avut loc cu mai putin de 20 de ani in urma. Acest oras a fost asediat si bombardat in mod repetat de-a lungul istoriei, din toate directiile, si din aer, si de pe apa si de pe pamant.

Si mi-e extrem de greu sa diger faptul ca se vroia efectiv stergerea lui de pe fata pamantului. Din fericire, desi a fost deteriorat in proportii uriase, orasul a fost reconstruit incet incet, dupa indicatiile UNESCO, si acum ne putem bucura de o asemenea bijuterie. Este poate orasul meu preferat din tot traseul nostru din luna de miere, drept dovada ca am urcat sus pe Muntele Srdj ca sa il privim de sus atat seara cat si dimineata. Cand voi reveni, sper sa pot sta mai mult de o zi…

10.  Kotor, Muntenegru: Patrimoniu cultural – regiune naturala si istorica

In Kotor trebuia sa ajungem in ultima sambata, dimineata, dar faptul ca am urcat din nou deasupra Dubrovnikului, si ca am pierdut o multime de timp la granitele cu Bosnia si cu Muntenegru + a fost si un incendiu pe drum, ne-a facut sa ajungem acolo tocmai pe la ora 14:30. Cu toate astea, nu vroiam sa ratez urcarea pe zidurile cetatii pana sus pentru nimic in lume. Si nu numai ca nu regret nicio secunda ca am facut asta si am ajuns acasa abia luni dimineata la ora 3, si “unii” dintre noi trebuiau sa fiu la birou la ora 9:30, dar daca as putea sa ma intorc in timp, as fi stat si mai mult de 3 ore jumate. O asemenea combinatie de mostenire istorica (arhitectura venetiana) si peisaj natural formidabil merita fara doar si poate distinctia UNESCO.

Voi ce locatii din patrimoniul mondial UNESCO ati vazut si v-au placut? Sau poate nu v-au placut?!? Chiar sunt curioasa!

Multumim pentru sustinere Sony, Kingston, Portbagajul.ro (Inchireri portbagaje), Casa de traduceri (casadetraduceri.ro), cat si prietenilor care ne-au primit la ei acasa sau ne-au imprumutat echipamente montane: Mihai Mares (outdoor-events.ro), Ana Maria Chitoiu, Florin Sasca, Dan Chitila (danchitila.ro) si Daniel Ionescu.