Pentru cineva care se confrunta cu dependenta de droguri sau alcool, adevarata lupta este sa ramana curat. De fapt, Institutul National pentru Abuzul de Droguri estimeaza ca intre 40 si 60 la suta dintre persoanele care erau dependente de droguri recidiveaza.
Nu este doar o chestiune de vointa care determina daca cineva va reveni la abuz de substante. Dependenta este o boala care modifica structura creierului si modul in care functioneaza.
Drogurile de abuz stimuleaza sistemul de recompensa al creierului declansand eliberarea substantei chimice dopamina. Dopamina este asociata cu recompensa; incepe sa lucreze asupra creierului si te face sa te simti bine cand vezi ceva ce iti doresti. Chiar si creierul unei persoane aflate in recuperare va incepe sa produca dopamina daca persoana vede ceva care ii aminteste de medicamentul ales. Aceste lucruri se numesc declansatori si pot face pe cineva sa se intoarca pe drumul spre abuzul de droguri.
Un creier in schimbare
Dependenta deturneaza una dintre cele mai importante caracteristici de protectie ale creierului: neuroplasticitatea. Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a se reconecta in cazul unei leziuni sau modificari ale mediului, cum ar fi o leziune cerebrala sau un accident vascular cerebral. In dependenta, plasticitatea se prezinta sub doua forme. Primul este toleranta si dependenta, unde corpul si creierul ajung sa se bazeze pe medicament, iar simptomele de sevraj apar atunci cand cineva inceteaza sa-l ia.
A doua forma de neuroplasticitate este cautarea compulsiva a medicamentului. Cand cineva ia un drog, sistemul de recompense al creierului se aprinde. Curand, creierul face legatura intre placere si orice lucru asociat cu drogul – declansatorii. Sistemul de recompense este activat in prezenta acelor factori declansatori, iar acele asociatii din creier sunt fie de lunga durata, fie permanente. Dependenta (si dorinta de a evita sevrajele) si asocierea placerii cu factorii declansatori fac ca drogurile sa fie foarte greu de renuntat.
Stadiile recidivei
Specialistul in dependente Steven Melemis, MD, Phd, scriind in Yale Journal of Biology and Medicine in 2015, a subliniat trei etape ale recaderii. Prima este recidiva emotionala. O persoana nici macar nu se gandeste sa foloseasca din nou, dar emotiile si comportamentul ei se pregatesc sa faca exact asta. Ei pot inceta sa mearga la intalniri de sprijin; refuza sa impartaseasca atunci cand pleaca; concentrati-va asupra altor oameni si a defectelor lor; izoleaza-te si neglijeaza ingrijirea de baza, cum ar fi sa mananci sanatos si sa dormi suficient. Ingrijirea de sine se extinde si asupra vietii lor emotionale – sa fie amabili cu ei insisi si sa-si faca timp sa se bucure de activitati care nu sunt legate de consumul de droguri. Aceasta etapa poate incepe cu saptamani sau chiar luni inainte ca persoana sa revina la consumul de droguri.
Urmeaza etapa de recadere mentala, cand o persoana se lupta cu alegerea de a folosi sau de a ramane curata. Persoana se gandeste sa consume din nou droguri si se confrunta cu pofte. El sau ea isi aminteste de persoanele, locurile si lucrurile asociate cu medicamentul ales si incearca sa justifice cand consumul de droguri ar putea fi acceptabil, cum ar fi intr-o calatorie sau departe de casa. Este important sa stiti ca gandurile ocazionale de utilizare sunt o parte normala a procesului de recuperare; atunci cand gandurile devin mai frecvente, persoana are un risc mai mare de recidiva.
In cele din urma, apare recidiva fizica. De multe ori, recidiva este una de oportunitate, in care utilizatorul stie ca nu va fi prins. Cu toate acestea, o singura lovitura poate face persoana sa se intoarca pe drumul spre abuzul obisnuit, necontrolat de substante.
Cum sa ajute
Sprijinul dumneavoastra este esential in procesul de recuperare al unei persoane dragi. Cercetarile sugereaza ca sprijinul social creste productia de o substanta chimica din creier numita oxitocina, care poate ajuta la cresterea dorintei unei persoane de a lupta impotriva dependentei. Oxitocina mai este numita si „hormonul iubirii” si este importanta in interactiunile sociale si in relatiile mamelor cu bebelusii lor. De asemenea, poate reduce placerea drogurilor si sentimentele de stres, ambele putand determina persoanele aflate in recuperare sa inceapa sa le consume din nou. Desi sustinerea este de mare importanta, la fel de important este ca persoana iubita sa perceapa ca are sprijinul tau.
Fundatia Hazelden Betty Ford, un centru de tratament nonprofit, sugereaza sa-l ajutati pe persoana iubita sa traiasca un stil de viata bazat pe sobrietate. Tacticile includ:
- Incurajarea persoanei dragi sa accepte tratamentul.
- Sa fii sincer cu tine insuti in legatura cu severitatea dependentei prietenului tau sau a unui membru al familiei.
- Nu mai permiteti persoanei iubite, permitandu-i acestuia sa continue sa foloseasca fara consecinte.
- Ajutati-l pe persoana iubita sa evite declansatorii recunoscand situatiile care ar putea face ca persoana iubita sa doreasca sa le foloseasca din nou.
- Sa ai grija de tine si de familia ta prin alaturarea unui grup de sprijin pentru familie.
Daca persoana iubita incepe sa foloseasca din nou, ar trebui sa intelegeti ca tratamentul nu este un remediu, iar persoanele care au fost abuzatoare de substante in trecut sunt expuse riscului de recidiva. Recidiva este o parte comuna (desi nu universala) a procesului de recuperare. Retineti ca prietenul sau membrul familiei dvs. a renuntat cu succes la abuzul de substante in trecut si a invatat unele dintre abilitatile de care are nevoie pentru a se recupera. Persoana iubita ar trebui sa inceapa imediat tratamentul din nou, crezand ca poate fi necesara o abordare diferita a tratamentului.
