Cleopatra, Iulius Cezar si Marc Antoniu: cum au influentat relatiile amoroase ale ultimului faraon soarta Egiptului Antic

Relatiile dintre Cleopatra al VII-lea, Iulius Cezar si Marc Antoniu au fost aventuri amoroase si lupte pentru putere, care aveau sa schimbe cursul istoriei egiptene si romane, pentru totdeauna.

Secolul I i.Hr. Roma, cea mai recenta superputere, isi extindea rapid un punct de sprijin in intreaga lume cunoscuta sub trei generali formidabili: Iulius Caesar, Gnaeus Pompeious Magnus (Pompei) si Marcus Licinius. O amenintare certa la adresa Egiptului, bogatia si influenta suprema a Romei au facut-o, de asemenea, o sursa de atractie si sprijin financiar necesar.

Cum s-a impletit soarta Egiptului cu cea a Romei?

Tatal Cleopatrei, Ptolemeu al XII-lea, a fost cel care deschisese efectiv usa romanilor. Cand Ptolemeu al XI-lea a fost ucis in 80 i.Hr., singurii sai mostenitori barbati au fost Ptolemeu al XII-lea si fratele sau mai mic – fiii nelegitimi ai lui Ptolemeu al IX-lea. Ptolemeu al XII-lea a fost incoronat in anul 76 i.Hr. dar, la scurt timp dupa aceea, problema legitimitatii sale a fost pusa la Roma, unde politicienii anti-senat pretindeau ca sunt in posesia unui testament, scris de Ptolemeu al XI-lea, care a lasat mostenire Egiptul romanilor. Temandu-se de pierderea tronului si de incheierea dinastiei sale, Ptolemeu si-a asumat un risc urias: a incheiat un acord cu Roma.

Disperat sa-si pastreze domnia, Ptolemeu le-a cerut lui Cezar si Pompei sa-l recunoasca drept conducator legal al Egiptului si tovaras si aliat al Romei. Acest lucru au facut, pentru pretul de 6.000 de talanti – o suma enorma, din care o parte a fost imprumutata de la camatari romani. Cand Roma sa mutat pe teritoriul egiptean al Ciprului in anul urmator, Ptolemeu nu a facut nimic. Poporul egiptean a fost revoltat si si-a alungat faraonul, lasandu-si sotia si fiica cea mare sa conduca in locul lui.

Desi Ptolemeu a fost in cele din urma readus pe tron, din nou cu ajutorul Senatului roman, paguba fusese facuta. Egiptul era slab, iar Roma si-a pus ochii ferm pe cucerire. Pentru a agrava problemele, Ptolemeu al XII-lea l-a facut pe Senatul Roman executor al testamentului sau (care a proclamat fiica sa cea mai mare supravietuitoare, Cleopatra, si fiul cel mare coregenti), iar mita sa extinsa lasase taramul in stramtoare financiare: punctul de sprijin al Romei in Egipt parea sigur se va extinde.

Cleopatra devine faraon

In 51 i.Hr., Cleopatra, in varsta de 18 ani, a aparut pe scena politica ca coregenta a Egiptului impreuna cu fratele ei mai mic si (in adevarata traditie regala egipteana) sotul, Ptolemeu al XIII-lea, in varsta de zece ani.

La fel ca tatal ei inaintea ei, Cleopatra a cautat puterea absoluta in Egipt si in curand a inceput sa renunte la numele fratelui ei din documentele oficiale. Dar, in conditiile in care Egiptul se confrunta cu esecuri economice, foamete si datorii paralizante, Cleopatra si-a dat seama ca si ea avea nevoie de ajutorul puternicei Rome pentru a conduce Egiptul inapoi la pace si prosperitate inca o data.

Numai ca de data aceasta, ar fi in conditiile ei. Cleopatra nu a fost singura care adaposteste dorinta de a controla exclusiv Egiptul. In 48 i.Hr., incurajat de consilierii sai de curte, Ptolemeu al XIII-lea a alungat-o pe Cleopatra din Alexandria si s-a proclamat singurul conducator. Liniile de lupta fusesera trasate intre sotii frati, iar Cleopatra, singura si neputincioasa, a pus la cale un plan pentru a castiga urechea lui Cezar, care sarbatoreste cu bucurie victoria asupra fostului sau tovaras Pompei, la batalia de la Farsalus.

Din fericire, Cezar si trupele sale se aflau deja in Alexandria (el urmarea adversarul sau Pompei, care, dupa ce a fost invins, spera sa primeasca ajutorul lui Ptolemeu al XIII-lea). Tot ce trebuia sa faca Cleopatra era sa intre nevazuta in Alexandria si sa vorbeasca cu Cezar inainte ca acesta sa ajunga la un acord cu fratele ei. A fost o idee mai usor de spus decat de facut.

Cleopatra si Cezar: care a fost relatia lor?

Pe deplin pregatita sa-l seduca pe Cezar pentru a-i cere ajutorul, Cleopatra planuia sa se introduca ilegal in Alexandria si in palatul regal, unde Cezar statea ca oaspete onorat al fratelui ei. Istoricul grec Plutarh, scriind mai bine de un secol mai tarziu, a descris cum Cleopatra si-a indeplinit misiunea:

„[Cleopatra] s-a imbarcat intr-un mic skiff si a aterizat la palat cand deja se intunecase; si, deoarece era imposibil sa scape de observatie altfel, ea s-a intins pe toata lungimea intr-un sac de pat, in timp ce Apolodor [slujitorul ei] a legat sacul de pat cu o snur si l-a dus in casa la Cezar.”

Caesar – un barbat cu aproximativ 30 de ani mai mare decat ea – pare sa fi fost instantaneu captivat de regina egipteana si, dupa ce „a cedat farmecului unor relatii sexuale ulterioare cu ea, el a impacat-o cu fratele ei pe baza unei partasi comune cu el in puterea regala”. Cleopatra a avut in sfarsit sprijinul militar de care avea nevoie pentru a conduce Egiptul.

Fratele ei-sot era livid. Cand si-a gasit sora alungata si pe Cezar impreuna la palat, dupa ce in mod evident au petrecut noaptea impreuna, el si-a aruncat diadema la pamant si a iesit navalnic din camera, declarand-o pe sora sa tradatoare a Egiptului.

A urmat haosul. Ptolemeu a asediat palatul in care statea Cezar, iar sora mai mica a Cleopatrei, Arsinoe, s-a alaturat luptei. Ea s-a declarat adevarata regina a Egiptului si a condus fortele rebele impotriva fratilor ei.

Totul trebuie sa fi parut pierdut pentru Cleopatra si iubitul ei roman, dar, odata cu sosirea trupelor lui Cezar din Siria, valul s-a intors din nou. Ptolemeu si Arsinoe au fost amandoi invinsi. Scaunul Cleopatrei ca conducator egiptean parea acum sigur – era chiar insarcinata cu copilul lui Cezar. Dar, in schimb, pentru a o declara pe Cleopatra singurul conducator al Egiptului, generalul roman a facut-o in schimb co-conducator impreuna cu fratele ei ramas si viitorul sot, Ptolemeu al XIV-lea, in varsta de 12 ani.

In iunie 47 i.Hr., Cleopatra a nascut un fiu, Ptolemeu Cezar, cunoscut sub numele de Caesarion – „micul Cezar” – desi copilul nu a fost niciodata recunoscut oficial de tatal sau. Cei doi l-au urmat pe Cezar la Roma, unde au fost primiti oficial ca „prieteni si aliati ai poporului roman”.

Sub furnirul exteriorului sau prietenos, Roma era furioasa. Cezar nu a avut fii de la sotia sa romana, Calpurnia, si nici de la sotiile sale anterioare. Ideea ca Caesarion – fiul unui strain dintr-un tinut dispretuit ca o societate iubitoare de placeri si decadenta – sa creasca pentru a pretinde domnia asupra Romei „civilizate” ca mostenitor al lui Cezar, era intolerabila.

Totusi, aceasta situatie nu s-a intamplat niciodata, deoarece Cezarul l-a numit mostenitor pe nepotul sau Octavian (care mai tarziu va lua numele Augustus). Cand, in anul 44 i.Hr., Cezar a fost asasinat, Cleopatra – o figura foarte neplacuta din Roma, a carei statuie acoperita cu aur statea in templul orasului al lui Venus Genetrix – a fugit impreuna cu fiul ei. La doar cateva luni mai tarziu, cel de-al doilea frate-sot al reginei egiptene era si el mort – probabil din ordinul ei – si Cleopatra a fost libera sa conduca impreuna cu fiul ei de trei ani si sa planifice succesiunea copilului ca imparat al Romei.

Inapoi la Roma, insa, se faceau probleme. Au izbucnit dispute cu privire la cine i-ar urma lui Cezar, atat Octavian, cat si generalul roman Marc Antoniu cautand puterea. Pana in 41 i.Hr., conducerea fusese impartita: Antoniu guverna regiunea de est si Octavian, vestul. Dupa intoarcerea Cleopatrei, Roma parasise Egiptul intr-o relativa pace, dar ochii Senatului s-au indreptat din nou catre imperiul bogat, cand Antoniu a decis ca are nevoie de bani pentru a-si supune dusmanii din Imperiul Parth (acum Irak).

Marcus Antonius si Cleopatra

In mod convenabil, Cleopatra se imprietenise cu Marc Antoniu in timpul petrecut la Roma si l-a sprijinit militar in timpul razboiului civil care a urmat. Acum a fost de acord sa se intalneasca cu el la Tars (Turcia actuala) pentru a discuta perspectiva sprijinului egiptean intr-un razboi impotriva partilor.

Intr-un ecou al planurilor facute cu sapte ani in urma cu fostul ei iubit, Cleopatra a pornit spre Tarsus pentru a fermeca si a seduce vechiul ei prieten nebanuit. De data aceasta, insa, intrarea ei a fost oarecum mai grandioasa. In cuvintele lui Plutarh: „[Cleopatra] a venit urcand pe raul Cydnus intr-o slep cu pupa aurita si panze intinse de purpuriu, in timp ce vasle de argint batea timpul pe muzica flauturilor, a fifurilor si a harpelor. Ea insasi statea intinsa tot timpul, sub un baldachin de panza de aur, imbracata ca Venus intr-un tablou, iar baieti frumosi, ca niste Cupidon pictati, stateau de fiecare parte pentru a o evantai.”

La fel ca Cezar inaintea lui, Antony a fost captivat. „Atractia persoanei ei, unindu-se cu farmecul conversatiei ei si personajul care a participat la tot ce a spus sau a facut, a fost ceva fermecator”, ne spune Plutarch. „A fost o placere doar sa-i aud sunetul vocii.” Intr-adevar, Antonie a fost atat de luat de faraon incat a abandonat motivele sale initiale pentru a se intalni la Tars. Si-a lasat sotia sa-si gestioneze treburile la Roma, iar trupele sale asteptand ordine, in timp ce si-a petrecut iarna anilor 41-40 i.Hr. in Alexandria alaturi de Cleopatra. Erau de nedespartit.

In timpul sederii sale, Cleopatra a castigat sprijinul lui Antony pentru a o scapa de singura persoana care avea puterea de a perturba stapanirea ei absoluta in Egipt: Arsinoe. Invins in lupta, Arsinoe fusese alungat la Templul lui Artemis din Efesul controlat de romani, in Turcia actuala. In 41 i.Hr., la ordinul lui Antonie si in incalcarea scandaloasa a sanctuarului care i s-a promis, Arsinoe a fost ucisa pe treptele templului. In anul urmator, Cleopatra a nascut gemeni: Alexandru Helios si Cleopatra Selene al II-lea. Antony, insa, fusese fortat in cele din urma sa se intoarca la Roma pentru a face fata consecintelor revoltei sale esuate impotriva lui Octavian. Intre cei doi generali si un demnitar pe nume Marcus Aemilius Lepidus s-a format o alianta politica cunoscuta sub numele de Al Doilea Triumvirat.

De curand vaduv, Antony a fost de acord sa pecetluiasca acordul de pace cu o casatorie cu sora lui Octavian, Octavia Minor, in anul 40 i.Hr. Dar Cleopatra nu a fost niciodata departe de mintea lui Antonie si, in 37 i.Hr., s-a intors in Alexandria unde a nascut un alt fiu, Ptolemeu Filadelf, iar Cleopatra si Cezarion au fost incoronati co-conducatori ai Egiptului si Ciprului.

Pentru un final fericit, povestea ar trebui sa se termine acolo. Dar nu este. Mereu lacom de putere, Octavian a continuat sa militeze pentru puterea unica la Roma, eliminandu-l cu succes pe Lepidus din Triumvirat. In anul 33 i.Hr., presupus ca razbunare pentru ca Antony a divortat de sora sa, Octavian a facut lucrul de neconceput: a declarat razboi reginei egiptene. Doi ani mai tarziu, in anul 31 i.Hr., armatele combinate ale lui Antony si Cleopatra au luat asupra fortelor lui Octavian intr-o mare batalie pe mare la Actium, in largul coastei de vest a Greciei.

Batalia a fost un dezastru pentru indragostiti. Invingator, Octavian a invadat Egiptul unde a primit capitularea fortelor romane infrante. Eforturile lui Antony de a deveni singurul conducator al lumii romane se sfarsisera si, mai intai crezand ca dragostea lui facuse un acord cu Octavian pentru a-i asigura propria supravietuire, iar apoi ca ea sa sinucis, el a incercat sa cada pe sabia lui in adevarata traditie romana. .

Dar chiar si in aceasta a esuat, iar trupul sau ranit a fost dus la Cleopatra care, inca foarte in viata, se ascundea intr-un mausoleu.

Acolo, Antony a cedat in urma ranilor sale, murind in bratele iubitului sau. Cleopatra si-a dat seama ca fara iubitul ei si trupele sale, ea si tara ei iubita se aflau acum la cheremul triumfatorului Octavian. Stiind ca va fi defilata ca prizoniera a lui in cazul in care ar fi capturata, mandra regina egipteana a ales sa-si ia viata, despre care se spune ca a permis unei cobre egiptene otravitoare, sau aspis, sa o muste. Roma iesise invingatoare: epoca faraonilor era moarta.

Ce s-a intamplat cu fiul Cleopatrei, Caesarion?

In urma mortii Cleopatrei si Marcu Antoniu, invingatorul Octavian si-a schimbat numele in Augustus Caesar si si-a asumat controlul exclusiv asupra Romei in calitate de imparat al acesteia, administrand poporului Egiptului si controland el insusi vistieria acestuia. Dar o ultima amenintare la adresa domniei sale a ramas: fiul lui Cezar si al Cleopatrei, Caesarion.

Sfatuit de confidentul si filozoful sau Arius Didymus ca „prea multi Cezari nu sunt buni”, noul imparat a planuit uciderea rivalului sau, ademenindu-l pe Caesarion la Alexandria cu promisiuni false privind siguranta lui.

Circumstantele exacte ale mortii lui Caesarion sunt necunoscute, dar se crede ca acesta ar fi putut fi sugrumat, dupa care Augustus a preluat controlul absolut asupra Egiptului. Cei trei copii pe care i-a nascut Cleopatra lui Mark Antony au avut soarte diferite fata de fratele lor vitreg. In urma mortii parintilor lor, cei trei au defilat pe strazile Romei in lanturi grele de aur, mergand in spatele unei efigie a mamei lor: gemenii Cleopatra Selene si Alexander Helios aveau zece ani, in timp ce Ptolemeu Philadelphus avea doar patru ani.

Cei trei copii au fost dati in grija fostei lor mame vitrege, Octavia. Cei doi baieti au disparut fara urma cativa ani mai tarziu, dar tanara Cleopatra s-a casatorit mai tarziu cu regele Juba al II-lea al Mauretaniei, unde stim ca a avut cel putin un copil, pe nume Ptolemeu Philadelphus, despre care se crede ca i-a fost numit dupa fratele ei mai mic, disparut.