Autodeclarata republica Nagorno-Karabah va inceta sa mai existe de anul viitor, dupa ce presedintele sau a semnat un decret de dizolvare a institutiilor statului in urma infrangerii acesteia de catre Azerbaidjan.
Victoria azera saptamana trecuta a declansat un exod urias al etnicilor armeni care traiesc in Nagorno-Karabah si a marcat sfarsitul deceniilor de conflict – si, potential, sfarsitul secolelor de prezenta armeana in regiune.
Decretul presedintelui Samvel Shahramanyan a cerut ca toate institutiile si organizatiile Republicii Artsakh – care nu sunt recunoscute la nivel international – sa se dizolve de la 1 ianuarie 2024. „Republica Nagorno-Karabah (Artsakh) isi inceteaza existenta”, se arata in decret.
Azerbaidjanul a preluat controlul asupra regiunii separatiste saptamana trecuta, dupa o ofensiva care a durat doar 24 de ore.
Nagorno-Karabakh se afla in granitele Azerbaidjanului, dar de decenii a functionat in mod autonom cu un guvern propriu de facto.
Azerbaidjanul a fost mult timp clar cu privire la alegerea cu care se confrunta armenii din Karabakh: ramaneti si acceptati cetatenia azera sau plecati. Majoritatea populatiei a votat deja cu picioarele: zeci de mii de oameni au fugit de casa lor ancestrala, in loc sa se supuna guvernarii lui Baku.
Cum sa intamplat asta?
Dupa generatii de razboaie intermitente si incetari fragile a focului, bruscitatea cu care Nagorno-Karabah a cazut in mainile trupelor azere – si cu care populatia sa etnica armeana s-a grabit sa evacueze – a fost surprinzatoare.
Azerbaidjanul si-a lansat ofensiva pe 19 septembrie, tragand cu rachete si drone in capitala regionala Stepanakert, in ceea ce a marcat inceputul celui de-al treilea razboi luptat pentru controlul regiunii in tot atatea decenii.
Sub Uniunea Sovietica, din care Azerbaidjan si Armenia sunt ambele fosti membri, Nagorno-Karabah a devenit o regiune autonoma in republica Azerbaidjan.
Oficialii Karabakh au adoptat o rezolutie in 1988 prin care isi declara intentia de a se alatura republicii Armenia, provocand izbucnirea luptei pe masura ce Uniunea Sovietica incepea sa se prabuseasca, in ceea ce a devenit Primul Razboi Karabakh. Aproximativ 30.000 de oameni au fost ucisi in sase ani de violenta, care s-a incheiat in 1994, cand partea armeana a castigat controlul asupra regiunii.
Dupa ani de ciocniri sporadice, al Doilea Razboi din Karabakh a inceput in 2020. Azerbaidjanul, sustinut de aliatul sau istoric Turcia, a recuperat o treime din teritoriul Karabakhului in doar 44 de zile, inainte ca ambele parti sa convina sa-si depuna armele intr-un proces intermediat de rusi. incetare a focului.
Dar al treilea razboi trebuia sa dureze doar o zi. Presedintia Karabakh a declarat ca armata sa a fost depasita „de mai multe ori” numeric de fortele azere si nu a avut de ales decat sa se predea si sa fie de acord cu „dizolvarea si dezarmarea completa a fortelor sale armate”, moment in care Azerbaidjanul a ucis cel putin 200 de oameni si a mai ranit multe sute. O a doua incetare a focului – de asemenea intermediata de Rusia – a intrat in vigoare la ora 13.00 pe 20 septembrie.
Rapiditatea capitularii lui Karabakh a fost o masura a inferioritatii sale militare. Inarmat cu drone turcesti, Azerbaidjanul a castigat o victorie zdrobitoare in 2020, atacand nu numai Nagorno-Karabah, ci si Armenia insasi. Spre deosebire de 2020, fortele armate ale Armeniei nu au incercat sa apere regiunea in timpul celei mai recente ofensive – in parte din teama unei agresiuni ulterioare a Azerbaidjanului.
„Au un asemenea avantaj incat ar putea taia cu usurinta Armenia in doua”, a declarat pentru CNN Olesya Vartanyan, analist principal al Crisis Group pentru Caucazul de Sud. „Doar printr-o operatiune militara foarte scurta. Probabil o zi sau doua pana sa se intample.”
Disperarea lui Karabakh a fost triumful lui Baku. Intr-un discurs adresat natiunii miercuri seara, presedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev a anuntat ca fortele sale au „pedepsit inamicul in mod corespunzator” si ca Baku si-a restabilit suveranitatea „cu o mana de fier”.
Shahramanyan, presedintele regiunii, a declarat joi ca a semnat decretul „din cauza situatiei politice-militare dificile actuale”. Presedintia azera a insistat anterior ca guvernul Artsakh – precum si fortele sale armate – sa se dizolve. Acesta a avertizat, daca nu vor face acest lucru, ca ofensiva va continua „pana la sfarsit”.
Ce se intampla mai departe?
A doua zi dupa incetarea focului, Baku a trimis reprezentanti sa se intalneasca cu oficialii din Karabakh si sa discute despre „reintegrare”. Au fost facute publice putine detalii despre discutii, dar Azerbaidjanul a fost mult timp explicit cu privire la alegerea cu care se confrunta etnicii armeni din regiune.
Intr-un discurs rostit in mai, el a spus ca oficialii din Karabakh trebuie sa „isi indoaie gatul” si sa accepte integrarea deplina in Azerbaidjan.
Farid Shafiyev, presedintele Centrului de Analiza a Relatiilor Internationale din Baku – o organizatie implicata in discutiile guvernamentale despre „reintegrare” – a declarat pentru CNN: „Cei care nu vor sa accepte jurisdictia azera, trebuie sa plece. Cei care doresc sa ramana si sa primeasca pasapoartele sunt bineveniti sa ramana.”
Aliyev a sustinut ca drepturile armenilor din Karabakh „vor fi garantate”, dar prim-ministrul armean Nikol Pashinyan si expertii internationali au avertizat in mod repetat despre riscul epurarii etnice.
Pentru multi armeni din Karabakh, „alegerea” oferita de Azerbaidjan nu a fost deloc o alegere. „Nu pot sa am incredere in ei, in promisiunile lor false”, a declarat pentru CNN Siranush Sargsyan, un jurnalist local cu sediul in Stepanakert.
Anna Ohanyan, o cercetatoare senior in programul Rusia si Eurasia la Carnegie Endowment for International Peace, a spus ca se teme de ce se va intampla cu locuitorii locali care au ales sa ramana si au incercat sa refuze cetatenia azera.
„Daca comunitatea armeana nu va pleca, dar nici nu va lua pasapoarte azere, cred ca practic ar fi sinucigas”, a spus Ohanyan pentru CNN.
Va ramane vreun armean?
Mai mult de jumatate din populatia locala a fugit in Nagorno-Karabah in Armenia pana joi dimineata. Multi nu aveau nicio speranta ca se vor putea intoarce vreodata in patria lor ancestrala.
„Ne-au schimbat steagul, guvernul nostru s-a predat. Asta e tot. Niciun armean nu va fi lasat aici in aproximativ doua saptamani”, a declarat Nonna Poghosyan, coordonatorul programului Universitatii Americane din Armenia din Stepanakert, pentru CNN.
Ohanyan a spus ca cel mai bun scenariu ar fi ca Azerbaidjanul sa ridice „un sat Potemkin” – adica o asezare falsa care intentioneaza sa picteze lumea exterioara o imagine falsa, genul folosit candva pentru a impresiona imparateasa rusa Ecaterina cea Mare.
„Dar pe termen lung, cred ca va exista un impuls sistematic, o inginerie demografica continua pentru a impinge comunitatile armene in afara regiunii”, a spus Ohanyan.
Imaginile impartasite cu CNN au aratat siruri lungi de masini de-a lungul coridorului Lachin – singurul drum care leaga enclava de Armenia – in timp ce mii de locuitori incercau sa fuga deodata.
Poghosyan a sosit in Armenia joi dimineata impreuna cu sotul, copiii gemeni, parintii si bunica. Ea a spus ca ceea ce de obicei ar fi fost o masina de 45 de minute le-a durat celor sapte 35 de ore, asa ca drumul era strans.
Cine ii va lua pe refugiati?
Pashinyan a spus intr-un discurs duminica ca guvernul sau „va intampina cu toata grija surorile si fratii nostri din Nagorno-Karabah in Republica Armenia”.
Dar cat de pregatita este Armenia – o natiune de aproximativ 2,8 milioane de oameni – sa gazduiasca pana la 120.000 de sosiri din Nagorno-Karabah ramane neclar.
Multi dintre cei aflati in miscare au aterizat in tabere temporare de refugiati infiintate in orasele de granita Goris si Kornidzor. In timpul unei vizite in Armenia, sefa Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), Samantha Power, a avertizat ca cei care sosesc sufera de „malnutritie severa”.
Nagorno-Karabah a fost blocat din decembrie 2022, cand activistii sustinuti de Azerbaidjan au stabilit un punct de control militar pe coridorul Lachin.
Blocada a impiedicat importul de alimente, combustibil si medicamente in Nagorno-Karabah, provocand temeri ca locuitorii ar fi lasati sa moara de foame. CNN a vorbit cu locuitorii din Stepanakert, capitala regiunii, inainte de inceperea ofensivei, care au spus ca vor trebui sa stea la coada ore intregi in fiecare zi pentru a-si primi ratia zilnica de paine. Blocada a fost ridicata abia saptamana trecuta pentru a permite locuitorilor sa fuga.
Poate toata lumea sa plece?
Analistii au declarat pentru CNN inainte de inceperea evacuarilor ca se temeau ca Azerbaidjanul ar putea impiedica anumiti membri ai populatiei sa plece.
Vartanyan, de la Crisis Group, a spus ca este ingrijorata de cine va gestiona rutele catre Armenia. „Va fi trupele rusi de mentinere a pacii, CICR sau vor fi autoritatile azere?” ea a intrebat. „Inseamna ca oamenii vor trebui sa treaca prin tabere de filtrare? Si atunci vor fi retinuti oamenii – de exemplu, barbatii locali care au luat parte la lupte in trecut sau cei care faceau parte din autoritatile locale de facto?”
In weekend, „unul dintre principalele lucruri pe care oamenii le faceau in Stepanakert a fost sa arda toata documentatia posibila care ar putea deveni dovezi pentru autoritatile azere ca ei personal fac parte din guvernul de facto”, a spus Vartanyan.
Miercuri, Ruben Vardanyan, un politician si om de afaceri proeminent din Karabakh, a fost arestat la un punct de control de frontiera de pe coridorul Lachin si dus la Baku, a declarat serviciul de frontiera. Vardanyan a fost acuzat joi pentru multiple acuzatii, inclusiv finantarea terorismului, participarea la crearea si activitatile unor grupuri armate ilegale si traversarea ilegala a granitelor azere, potrivit presei de stat.
Serviciile de Securitate de Stat azere sustin ca Vardanyan a finantat „unitati militare ilegale” in regiunea Nagorno-Karabah. Baku a sustinut de mult timp ca guvernul Artsakh si fortele sale armate au operat ilegal pe teritoriul Azerbaidjanului. Un videoclip publicat de serviciile de securitate parea sa-l arate pe Vardanyan in detentie.
David Babayan, un politician local si consilier al presedintelui Shahramanyan, a declarat joi ca se va preda Azerbaidjanului.
„Stiti cu totii ca sunt inclus pe lista neagra a Azerbaidjanului si partea azera a cerut sosirea mea la Baku pentru o investigatie adecvata”, a scris Babayan pe Telegram. „Esecul meu de a aparea sau, mai rau, scaparea mea va cauza un prejudiciu grav natiunii noastre indelungate de suferinta.”
In decretul semnat joi, presedintele Shahramanyan a cerut Azerbaidjanului sa permita „trecerea libera, neconstransa si nestingherita a populatiei din Nagorno-Karabah, inclusiv a militantilor care si-au depus armele, cu proprietatile si mijloacele lor de transport prin coridorul Lachin”.
