Sensibilitatea crescuta la mirosuri poate fi considerata un beneficiu, dar cei care o au chiar sufera de asta. Desi este o afectiune rara, face parte din alte tulburari ale simtului mirosului.

Sensibilitatea excesiva la mirosuri este neobisnuita ca tulburare, dar la unii oameni este exprimata intr-un mod incipient. Multi dintre noi cunosc oameni care percep clar mirosurile intr-un mod crescut.

Nu este tocmai unul dintre simturile din care poti profita la maximum de el. Din acest motiv, cei care se nasc sau trec printr-o perioada de hiperosmie isi vad calitatea vietii diminuata.

Cuvantul  hiperosmie deriva din greaca. Este un cuvant compus din prefixul hyper, care inseamna „oarecum crescut”, si osmia, care inseamna „miros”. Prin urmare, hiperosmia este cresterea sensibilitatii la mirosuri, adica mirosul excesiv.

Nu trebuie confundat cu sensibilitatea crescuta mai frecventa, de exemplu, in timpul sarcinii. In hiperosmia diagnosticata exista o scadere a pragului olfactiv . Scaderea pragului reduce concentratia de substante necesare in aer pentru a detecta un miros.

Hiperosmia este foarte rara. Nu exista statistici sigure pentru a sti cu siguranta cati afectati sunt in lume. Se cunosc date despre tulburarea opusa, anosmia , care este „pierderea mirosului”, care reprezinta aproximativ 0,3% din populatie.

Tulburari de sensibilitate la mirosuri

Aceasta conditie poate afecta pe oricine.

Dupa cum am anticipat deja, hiperosmia este inca o situatie anormala din spectrul tulburarilor de sensibilitate la mirosuri. La cealalta extrema se afla anosmia, asa cum am spus.

Intregul set de aceste tulburari se numeste disosmie si este alcatuit din:

  • Hiperosmia: este situatia pe care o vom dezvolta in acest articol, un simt al mirosului excesiv.
  • Parosmia: este o alta afectiune rara in care creierul nu identifica corect mirosurile si ii atribuie caracteristicile altuia. Un parfum placut poate fi considerat neplacut de aceste persoane.
  • Phantosmia: este o halucinatie a mirosului. Cine sufera de aceasta imprejurare crede ca miroase a ceva care nu este cu adevarat acolo si pe care ar fi imposibil de perceput in realitate.
  • Anosmia: este lipsa de perceptie a mirosului.

Cauzele fiziologice ale hiperosmiei

Sensibilitatea crescuta la mirosuri poate aparea in situatii fiziologice, adica in cursul unor evenimente normale. Pentru multi specialisti nu trebuie numita hiperosmie in aceste cazuri, ci sensibilitate crescuta.

Exemplul prin excelenta este gestatia. Mai ales in primul trimestru de sarcina, femeile isi maresc perceptia asupra mirosurilor, pana la punctul in care mirosul in sine poate produce greata tipica acestei perioade.

Evolutia normala si naturala a acestei hiperosmie de sarcina este aceea ca tinde sa dispara peste saptamani. Sunt aceleasi miscari hormonale care ii determina aparitia si disparitia ulterioara.

La cateva femei insarcinate, simptomul le insoteste timp de noua luni. Sunt cazuri exceptionale care pot fi asociate cu hiperemesis gravidarum, care se manifesta prin varsaturi repetate si risc de deshidratare.

Alte doua situatii fiziologice de sensibilitate crescuta la mirosuri sunt menopauza si perioadele de pre-hranire. In menopauza, explicatia este data din nou de modificarile hormonale. Inainte de masa, in schimb, sensibilitatea crescuta la mirosuri este un fapt instinctiv care stimuleaza apetitul.

Cauze patologice ale hiperosmiei

Uneori, hiperosmia poate fi cauzata de afectiuni grave.

Strict vorbind, hiperosmia este considerata atunci cand sensibilitatea la mirosuri este crescuta din motive patologice. Printre aceste cauze avem:

  • Tumori cerebrale: daca dezvoltarea unei tumori in creier este localizata in zonele creierului care regleaza mirosul, acestea il pot afecta.
  • Fibroza chistica: Fibroza chistica este o boala care tinde sa fie localizata in plamani si pancreas. Cu toate acestea, afectand diferite glande si producand mucus extrem, blocheaza caile respiratorii, modificand mirosul.
  • Hipertiroidism: a fost gasita o asociere intre hipertiroidism si hiperosmie atunci cand acestea fac parte din boala Graves-Basedow.
  • Boala Lyme: aceasta patologie este o infectie cu bacterii. Microorganismul este introdus in corpul uman prin muscatura de capuse. Simptomele generale seamana cu o gripa si, printre semne, iese in evidenta posibilitatea trecerii prin hiperosmie.
  • Deficit de vitamina B12: in deficientele nutritionale exista o lipsa de vitamine. Cand nivelul de vitamina B12 scade, sistemul nervos este afectat. Daca afectarea implica nervi implicati in simtul mirosului, ar putea aparea hiperosmia.
  • Migrene: Inainte de atacul de migrena propriu-zis, exista cazuri care incep cu o aura. Aura este o serie de semne care anticipeaza o migrena. Printre aceste semne, sensibilitatea crescuta la mirosuri este o optiune.

Daca simtiti ca aveti o sensibilitate crescuta la mirosuri, cel mai probabil este un fapt fiziologic sau o mica crestere speciala a simtului mirosului. Nu ar trebui sa va faceti griji la inceput.

Dar, daca consideri ca simtul mirosului tau este excesiv de puternic si vezi ca calitatea vietii tale este alterata, atunci consulta un medic. Cateva intrebari de la profesionist si putine studii va vor putea ghida in diagnostic.