O colectie de broderii bizantine romanesti datand din secolul al XV-lea pana in al XVII-lea va fi expusa pentru prima data la Muzeul Luvru din Paris din 17 aprilie.
Muzeul Luvru din Paris va gazdui o expozitie de arta romaneasca care reuneste 27 de piese de broderie bizantina si cateva tapiserii religioase de la mijlocul secolului al XV-lea pana la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost anuntat marti.
Piesele provin de la Muzeul National de Arta al Romaniei si Muzeul de Istorie din Bucuresti, precum si de la mai multe manastiri istorice din estul Romaniei, se arata intr-un comunicat de presa al Muzeului National de Arta al Romaniei.
Expozitia face parte din Sezonul Cultural Romania-Franta, un program comun al Ministerului Afacerilor Externe din Romania si omologul sau francez.
Piesa principala este un steag de razboi din regiunea Moldovei care infatiseaza Sfantul Gheorghe, care a fost brodat in 1504.
Piesa a fost oferita in dar de Stefan al II-lea al Moldovei, cunoscut si sub numele de Stefan cel Mare, care a fost print al Moldovei in perioada 1457-1504, unei manastiri de pe Muntele Athos. Drapelul a fost recuperat in timpul primului razboi mondial de catre armata franceza si dat inapoi Romaniei intr-o ceremonie desfasurata la Universitatea Sorbona in 1917.
Expozitia prezinta, de asemenea, 26 de voaluri liturgice ortodoxe brodate, tapiserie decorativa bizantina, piese vestimentare si portrete brodate care acopereau mormintele regilor si nobilimea de rang inalt. Toate piesele au fost realizate in Tara Romaneasca si Moldova intre 1435 si sfarsitul secolului al XVII-lea.
Broderia bizantina este o tehnica foarte laborioasa care foloseste fir de aur si argint, perle si pietre pretioase, precum si matase si catifea. Majoritatea pieselor au fost folosite de nobilimi de nivel inalt, printi si clerici ortodocsi in varsta ca decor ceremonial sau tinuta funerara.
Unele dintre piesele care urmeaza sa fie expuse la Luvru nu au fost expuse in strainatate din 1927, potrivit agentiei de stiri Biserica Ortodoxa Romana Basilica.
Capodopera expozitiei este un steag ecleziastic al lui Stefan cel Mare. Broderia este, de asemenea, numita „Steagul de lupta al Sfantului Georges ” , reprezentand Sfantul Georges, sfantul venerat de Stefan cel Mare.
Manastirile Muntelui Athos obisnuiau sa primeasca diferite daruri de la voievozi romani in timpul ocupatiei otomane, ca modalitate de a proteja crestinismul. A fost si cazul steagului oferit de Stefan cel Mare al Moldovei manastirii Zograf in urma cu 500 de ani. Datorita vremurilor tulburi din istorie, in Primul Razboi Mondial, steagul a fost recuperat de armata franceza si dat inapoi Romaniei intr-o ceremonie desfasurata in 1917 la Universitatea din Sorbona.
O alta expozitie care atrage atentia publicului este „Dvera Inaltarii”. Cortina usii altarului Inaltarii este o panza brodata cu fire de argint auriu datand din 1484. Cortina descrie scena biblica a inaltarii exprimata in nuante calde de rosu si galben, care sunt specifice traditiei bizantine timpurii.
In Bizant, traditia acoperirii mormintelor imperiale cu tesaturi scumpe a fost veche. Expozitia Luvru aduce coperta mormantului Mariei de Mangop , a doua sotie a lui Stefan cel Mare; o broderie funerara, realizata in tehnica bizantina in 1477. Se spune ca voievodul s-ar fi indragostit de fiica altui boier, ceea ce ar fi grabit moartea Mariei de Mangop.
Coperta mormantului Mariei de Mangop nu a fost doar o opera de arta; a fost conceput pentru a infrumuseta necropola Putna. Coperta mormantului contine portretul brodat al defunctului, ceea ce il face, potrivit expertilor, cel mai izbitor exemplu de gisant decorat in arta bizantina si post-bizantina.
