Prin post, omul nvata sa-si stapaneasca spiritul si totodata alterneaza alimentatia carnivora cu cea vegetariana.
In realitate, orice post, si mai ales cel alimentar, este o traditie religioasa bazata la origine pe imposibilitatea de a avea anumite lucruri dorite ntr-o anumita perioada a anului. Astfel, majoritatea antropologilor cred ca postul era un mic truc religios prin care sa fie suprimata dorinta celor multi si nevoiasi de a avea tot anul ceva mai greu de obtinut, asa cum era carnea in trecut.
Daca ne referim strict la postul de dulce, adica de carne si produse ce contin proteine de origine animala, se pare ca ingeniozitatea celor care au scris religiile a fost impresionanta: prin ideea necesitatii de post, omul invata sa nlocuiasca dorinta materiala cu cea spirituala.
3 kg de carne = 60 de tigari fara filtru
Cercetatorii britanici au descoperit ca posturile crestine au o alternanta benefica pentru sanatatea umana. Astfel, s-a demonstrat ca un om a carui alimentatie ar fi bazata predominant pe carne, chiar daca nu consuma cantitati importante, are nevoie si de perioade scurte de alimentatie exclusiv vegetariana. Organismul uman este adaptat unei alimentatii mixte, omnivore, care ar include in mod natural consumul predominant de fructe, carne cruda si legume.
Consumul de carne fripta sau prajita este n realitate destul de nesanatos, mai ales atunci cand carnea este nelipsita la toate mesele din zi, perioade ndelungate. Trebuie mentionat, de asemenea, faptul ca trei kilograme de carne fripta contin substante cu o toxicitate echivalenta fumatului a 60 de tigari fara filtru.
Efecte benefice
Atat datorita modalitatii viciate de preparare a carnurilor, cat si faptului ca omul este o specie omnivora, perioadele de post, in special de carne, sunt bine-venite pentru pastrarea sanatatii. n aceste perioade de pauza, atat ficatul, laboratorul central al organismului, cat si splina se pot reface. S-a dovedit ca ficatul si reface astfel 50-60% din potential, fiind mai putin solicitat pentru prelucrarea substantelor otravitoare ce apar in urma pregatirii termice a carnii. Tot in perioada de post, sistemul nervos este mai rar solicitat pentru a lua decizii in vederea reglarii functiilor ficatului, deseori epuizat de consumul de carne.
De asemenea, se produce si o revigorare a tesutului splinei, acum mai putin obligata sa genereze resurse care sa intretina vitalitatea sangelui. Privind toate acestea in ansamblu, se poate spune ca un post de scurta durata are un efect foarte bun asupra ficatului, splinei si creierului, organele de care depinde buna functionare a restului sistemelor si tesuturilor.
Abstinenta de peste 10 zile
Se stie ca omul, ca multe alte specii, nu poate face fata lipsei unor aminoacizi care se gasesc numai in proteinele animale. Astfel, studiile de biologie umana au dovedit ca, dupa opt-noua zile de lipsa totala a alimentatiei carnale, omul poate suferi din pricina absentei acestor aminoacizi esentiali, chiar daca in organism exista rezerve.
Efectul este aparent minor, dar se resimte destul de acut dupa trei-patru saptamani sau chiar doua luni, constand n reducerea drastica a vitezei unor procese chimice la nivelul creierului. Neurobiologii canadieni au descoperit ca o perioada de numai 12 saptamni de post de carne poate reduce cu 3-4% viteza de gandire si cu 15-16% capacitatea de memorizare, pe o perioada de una-doua luni.
In plus, lipsa aminoacizilor esentiali absorbiti de regula in sange din carnea digerata poate scadea activitatea de secretie a unor glande ca hipofiza si tiroida. Ca urmare, pot aparea reactii n lant, finalizate cu dezechilibrarea generala a metabolismului. Iar pe acest fond de haos hormonal se pot declansa foarte usor diferite boli.
Astfel, s-a dovedit ca 12% din bolile glandulare sunt cauzate de ntreruperea brusca a alimentatiei predominant proteice, iar asa-zisa ngrasare provocata de problemele hormonale este de cinci ori mai frecventa la cei care tin un post mai lung de 10 zile.
