Oamenii sunt prinsi in non-fictiune – carti de auto-ajutorare, carti de afaceri, carti despre vanzari si sanatate si psihologie si relatii. Toate acestea sunt carti valide pentru a petrece timpul citind – sunt pline de informatii care te pot ajuta sa-ti imbunatatesti cariera si viata – dar este o greseala sa lasi fictiunea deoparte.
Fictiunea este o bijuterie uitata, o fantana neexploatata de cunostinte si informatii. O persoana care se dezvolta si urmareste succesul ar trebui sa se cufunde in fictiune si sa o citeasca din belsug. Pasionatii de acest gen pot gasi o multime de carti de fictiune Libraria Donaris, unde preturile sunt foarte avantajoase, iar transportul pe cat se poate de rapid, oriunde in tara!
Fictiunea are o putere pe care nici o alta forma de comunicare nu o are: puterea de a te introduce complet in mintea altcuiva și in alte lumi. Este o contopire intre mintea cititorului si a scriitorului si mintea cititorului si a caracterului.
Cand citesti fictiune, vezi lumea prin ochii unui personaj. Viziunea mentala a unui personaj interactionand cu lumea din jurul lui este puternica. Cand studiezi istoria, o carte de istorie iti ofera o serie de fapte seci, dar fictiunea istorica te plaseaza in mijlocul perioadei de timp, iti permite sa atingi si sa gusti lumea din jurul tau, sa interactionezi cu contemporanii, sa rezolvi probleme. Intelegi perioada in context asa cum nu ai putut niciodata din perspectiva indepartata a unei carti de istorie.
Fictiunea buna patrunde adanc in taramurile psihologiei si filosofiei. Exploreaza si descopera paradigma. Va permite sa intelegeti perspective pe care nu le-ai vazut niciodata pana acum, atat psihologice, cat si fizice.
Cand citesti fictiune, poti fi cineva pe care altfel nu ai avea sansa sa devii – alt gen, alta varsta, cineva de alta nationalitate sau alta circumstanta. Poti fi un explorator, un om de stiinta, un artist, o mama tanara si singura sau un caban orfan sau un soldat.
Cand iti scoti din nou masca – asezi cartea – pleci schimbat. Ai inteles lucruri pe care nu le intelegeai inainte si asta iti modeleaza viziunea asupra lumii. Totul evolueaza — indivizii evolueaza. Paradigmele evolueaza. Culturile evolueaza. Tehnologia evolueaza. A studia istoria inseamna a studia evolutia civilizatiei.
Toate povestile au arcuri narative – un inceput, un mijloc si un sfarsit. Acest arc marcheaza o evolutie – fie ca este vorba de un personaj sau de o serie de evenimente. Ceva iese schimbat.
Acest fenomen de evolutie este important pe mai multe niveluri. La scara conceptuala, urmarirea evolutiei care se produce in fictiune este valoroasa, deoarece fictiunea se ocupa de linii de timp accelerate. Poti vedea lucrurile dintr-o perspectiva redusa si poti vedea lucruri pe care nu le-ai observa in viata normala de zi cu zi. Urmarirea evolutiei te ajuta sa incepi sa intelegi procesul. La nivelul unui individ, urmarirea evolutiei personajelor ne ajuta sa intelegem evolutia umana individuala – atat a celor din jurul nostru, cat si a noastra.
La un nivel mai larg, fictiunea ne permite sa vedem evolutia evenimentelor, naratiunilor, traiectoriilor – chiar si a societatilor. Cand privim lumea, o vedem in bucati si este greu de inteles cum se potrivesc acele piese. Pe o linie temporala liniara, cum am ajuns de la punctul A la punctul B? Fictiunea ne ofera context.
Punctul de la A la punctul B se aplica nu numai liniar, ci si in viata noastra de zi cu zi. Toate lucrurile din lumea noastra se potrivesc, iar fictiunea ne permite sa vedem cum. Fictiunea ne ofera ocazia rara de a privi lumea dintr-o perspectiva indepartata.
Fictiunea, in naratiunea ei, se condenseaza. Scoate lucrurile care sunt importante si le evidentiaza, le juxtapune unele fata de altele, le detaliaza, le picteaza clar asa cum nu le vedem de obicei. O evolutie care poate dura ani de zile — construirea unei relatii, desfasurarea unui razboi, deteriorarea unui tanar puternic intr-un batran slab — poate fi observata in cateva ore.
Fictiunea face lumea mai clara sa le vezi pe toate deodata – cum ar fi zborul sus deasupra copacilor pentru a vedea padurea sau privirea la lume prin intermediul unei harti – in loc de pe pamant, unde nu poti spune daca exista o strada paralela fata de cea pe care te afli.
Cand citesti fictiune, privesti lumea prin ochii altcuiva. S-ar putea argumenta ca acest lucru este valabil pentru toate documentele scrise – sau chiar pentru toate formele de comunicare – si acest argument ar fi adevarat, dar fictiunea face ceva unic pe care toate celelalte forme nu pot. Ne duce in interior – in interiorul mintii si in perspectiva personajului. Vezi o lume definita in termenii sai: metaforele folosite pentru a descrie imprejurimile, contextul sau pentru evenimente, perspectiva sa asupra intamplarilor si relatiilor.
Privind lumea in lumini diferite este unul dintre cele mai vitale lucruri pe care le poti face in cautarea cresterii. Perspectivele noastre sunt limitate, dar ele evolueaza constant. Cand privim lumea din perspectiva altcuiva, incercam elementele paradigmei lor – si cand gasim ceva care ne place, il adoptam si il facem al nostru. Facand acest lucru, propria noastra paradigma creste. Fictiunea se ocupa de lucrurile care ne fac fundamental umani. Conflict, pasiune, dragoste, pofta, frica, ura, gelozie, exaltare. Lucrurile pe care le tanjim, lucrurile care ne misca cel mai mult.
Fictiunea ne face sa simtim, iar acel sentiment ne face mai bogati. La un nivel foarte elementar, a citi fictiune, ne face viata mai frumoasa.
