Estimarile actuale indica faptul ca peste 10% din populatia lumii in 2030 va avea cel putin 65 de ani, ceea ce va creste inevitabil prevalenta bolii Alzheimer (AD) si a altor demente. In Statele Unite, cercetatorii prevad ca peste opt si 14 milioane de oameni vor avea AD pana in 2030, respectiv 2060.
In prezent, nu sunt disponibile terapii eficiente pentru tratarea AD. Cu toate acestea, sunt investigate diverse masuri preventive, printre care se numara interventii in stilul de viata, inclusiv modelele alimentare.
O noua lucrare in Nutrienti discuta impactul dietei asupra riscului de AD, in care cercetatorii descriu interrelatia dintre nutrienti specifici, tiparele alimentare, alti factori de risc pentru AD si factorii psihosociali care conduc aceste modele.
Ce este AD?
Dementa se datoreaza traumei cerebrale si proceselor de boala care in cele din urma provoaca moartea neuronala si functia cerebrala afectata in timp. Dementa afecteaza in primul rand procesele cognitive, provocand o memorie slaba, deficiente de gandire si procesare redusa a creierului, ceea ce in cele din urma impiedica individul afectat sa desfasoare activitati din viata de zi cu zi (ADL).
AD provoaca in cele din urma pierderea sinapselor neuronale si a neuronilor piramidali, cu semne timpurii inclusiv pierderea memoriei si dificultati de gandire si limbaj. Hipocampul si neocortexul sunt primele zone ale creierului care prezinta semne de boala in AD, adesea cu doua decenii inainte de aparitia simptomelor sale clinice. Modificarile in metabolismul glucozei caracterizeaza, de asemenea, patofiziologia AD si au ca rezultat atrofia creierului.
Cum afecteaza dieta riscul de AD?
Cresterea incidentei AD si a dementelor asociate (ADRD) in Occident este legata de dieta occidentala, care este bogata in carbohidrati rafinati, inclusiv zahar, grasimi saturate si sare, cu un aport redus de fructe si legume. Aceste modele alimentare au fost legate istoric de aberatii metabolice care cauzeaza obezitate, diabet de tip 2, boli autoimune, cancer si boli cardiovasculare. Alterarile microbiomului intestinal datorate consumului mare de alimente ultraprocesate si bauturi racoritoare contribuie si ele la o stare de inflamatie cronica.
Modificarea sau pierderea sensibilitatii la insulina si nivelurile ridicate ale lipidelor din sange cauzeaza, de asemenea, o structura si o functie endoteliala anormala, o functie hemodinamica slaba si un tonus vascular slab, care poate modifica fluxul sanguin catre creier. Fiecare dintre aceste conditii contribuie la aparitia dementei.
Pana la o treime din cazurile de AD implica factori de risc care pot fi preveniti printr-un stil de viata adecvat si interventii alimentare. Astfel de interventii preventive actioneaza probabil prin limitarea imbatranirii creierului datorita actiunilor directe si indirecte asupra sanatatii metabolice.
Cercetarile anterioare arata ca anumite modele alimentare, inclusiv dietele mediteraneene si dietele pentru stoparea hipertensiunii (DASH), sunt legate de o incidenta mai scazuta a ADRD. Astfel de diete sunt in conformitate cu American Heart Association si US Dietary Guidelines care recomanda un aport redus de carne rosie, sodiu, zahar, grasimi saturate si alimente foarte procesate, favorizand in acelasi timp alimentele pe baza de plante, alaturi de peste, lactate si slabe. carne.
Aceste diete ofera nutrienti care combate daunele oxidative si inflamatia, promovand in acelasi timp functia mitocondriala si endoteliala. In plus, acesti nutrienti atenueaza efectele nocive ale diabetului, obezitatii si ale altor boli ale stilului de viata care actioneaza ca factori de risc pentru AD.
Dieta mediteraneana
Bazata pe alimente vegetale, lactate, vin si peste, dieta mediteraneana ofera alimente bogate in nutrienti care promoveaza sanatatea generala si functia creierului. Cercetarile anterioare indica impactul favorabil al acestei diete asupra aparitiei si incidentei dementei, a unui declin cognitiv mai mic si a nivelurilor reduse de β-amiloid si tau.
Cele mai mari beneficii ale dietei mediteraneene au fost observate in randul celor care urmeaza acest model alimentar timp de zece ani sau mai mult, in special cei care traiesc in regiunea mediteraneana.
Pe langa efectele sale directe asupra ADRD, dieta mediteraneana pare sa actioneze prin mai multe cai, inclusiv actiuni antiinflamatorii, antioxidante si de scadere a colesterolului, in acelasi timp stabilizeaza si reduce tensiunea arteriala, imbunatateste integritatea si functia mitocondriale, imbunatatind fluxul sanguin catre creierului si cresterea grosimii corticale si a volumului creierului.
Dieta DASH
Dieta DASH se bazeaza si pe alimente vegetale, dar descurajeaza sodiul, zaharul, bauturile dulci si alcoolul. La fel ca dieta mediteraneana, dieta DASH are efecte favorabile asupra tensiunii arteriale crescute si colesterolului, precum si asupra sanatatii metabolice.
Mai multe studii au raportat o asociere cu o functie cognitiva mai buna la varste mai inaintate la cei care consuma dieta DASH. Cu toate acestea, eforturile simultane de pierdere in greutate au fost legate de rezultate cognitive superioare in comparatie cu dieta singura. Sunt necesare cercetari suplimentare pentru a confirma utilitatea acestei diete asupra riscului si progresiei ADRD.
Dieta Mediterranean-DASH Intervention for Neurogenerative Delay (MIND) se concentreaza pe includerea fructelor de padure si a legumelor cu frunze verzi in dieta in locul fructelor. Mai multi cercetatori au demonstrat beneficiile acestei diete asupra functiei cognitive si incetinirea declinului cognitiv intr-o maniera dependenta de doza. Aceste asociatii au fost raportate chiar si in randul celor care sufera deja de AD.
Dietele cetogenice
Dieta Ketogena (KD) se bazeaza pe un model de aport bogat in grasimi si scazut de carbohidrati, cetonele fiind generate pentru a fi utilizate in producerea de energie. Raportat initial ca imbunatateste cu succes rezultatele in randul pacientilor cu epilepsie refractara, impactul KD asupra functionarii cognitive este in prezent investigat.
Cu toate acestea, natura restrictiva, potentialele efecte metabolice si modificarile rezultate ale sanatatii cardiovasculare ale acestei diete necesita cercetari suplimentare in studii mai mari.
De asemenea, dieta mediteraneana-cetogena modificata (MMKD) pare sa imbunatateasca sanatatea metabolica si functia creierului, reducand in acelasi timp efectele negative ale restrictionarii anumitor categorii de alimente.
Vegetarianismul si veganismul
Dietele vegetariene sunt asociate cu un risc redus de dementa, precum si cu o mai buna conformitate pe termen lung a tiparelor alimentare. De asemenea, au fost raportate imbunatatiri ale memoriei si abilitatilor lingvistice. In special, o limitare a dietei vegetariene este lipsa de proteine suficiente la persoanele in varsta numai din produse vegetale.
Dietele vegane pot proteja, de asemenea, impotriva AD datorita prezentei bogate de fibre, acizi grasi polinesaturati si vitamine. Cu toate acestea, aceasta dieta prezinta riscul de deficit de vitamina B12 si D. Sunt necesare studii mai ample pentru a delimita mecanismele de actiune si gradul de beneficiu al acestor diete.
Care sunt implicatiile?
Multe studii au raportat ca nutrientii specifici gasiti in dietele pe baza de plante sunt legati de o mai buna functionare cognitiva si generala a creierului. In acest beneficiu sunt implicate multiple mecanisme, inclusiv perfuzia cerebrala imbunatatita, mai putine daune oxidative si neuroinflamatie, formarea mai multor neuroni si o neuroplasticitate mai buna. Sanatatea imbunatatita a microbiomului intestinal ar putea contribui, de asemenea, la acest efect, la care fibrele alimentare din alimente vegetale contribuie in mod semnificativ.
Acizii grasi polinesaturati din categoria omega-3 au efecte antiinflamatorii, antihipertensive si de protectie a endoteliului. De asemenea, vitaminele precum tocoferolul si B12 protejeaza si neuronii cerebrali de stresul oxidativ.
Aceste diete promoveaza, de asemenea, sanatatea metabolica prin mai multe cai, inclusiv sensibilitatea la insulina, actiunile de scadere a lipidelor si controlul imbunatatit al glucozei.
Pierderea gustului, sanatatea orala precara si dificultatile cu alimentele mestecate pot prezenta bariere in calea consumului de alimente care ar putea afecta aderarea la o dieta sanatoasa. Medicamentele si alte terapii ar putea contribui, de asemenea, la deficiente alimentare in acest grup.
Pe langa tiparele alimentare, pierderea in greutate si exercitiile fizice, precum si angajamentul social si activitatea creierului, favorizeaza imbunatatirea cognitiva. Igiena somnului si ameliorarea stresului, pe langa evitarea substantelor riscante, sustin si un stil de viata sanatos.
