Analistii spun insa ca aceste schimbari sunt departe de a pune capat crizei. Tara vecina se indreapta acum spre o perioada de tranzitie extrem de dificila si periculoasa, care ar putea duce chiar la secesiune.
O tara, doi presedinti
Ieri, la Kiev a fost ales un nou Presedinte al Parlamentului care a fost numit in aceeasi zi si premier interimar. Este vorba de Oleksandr Turcinov un economist respectat si aliat apropiat al Iuliei Timosenko. Potrivit Constitutiei din tara vecina, el trebuie sa preia preorgativele sefului de stat daca acesta isi pierde functia sau e in incapacitatea de a-si face datoria. Asta inseamna ca, dupa demiterea lui Ianukovici, Turcinov a devenit, de facto, Presedintele temporar al Ucrainei si a fost confirmat in functie astazi, de Parlament.
Vechiul lider de la Kiev nu vrea insa sa renunte la postul lui. El a aparut intr-o interventie televizata si a spus ca nu va pleca si nu-si va da demisia. A numit protestele din Kiev “o lovitura de stat” si a afirmat ca destituirea sa este ilegala.
Prin urmare, Ucraina are in prezent, doi presedinti: unul ales prin vot si demis de Parlament iar celalat interimar.
Pericol de secesiune
Aceasta situatie e extrem de periculoasa pentru tara deoarece va accentua tensiunile dintre regiunile pro-ruse si cele pro-occidentale. Victor Ianukovici a plecat ieri din Kiev si s-a refugiat in estul tarii, acolo unde se afla fieful sau de sustinatori.
El a spus ca vrea sa se consulte cu suporterii lui pentru a decide ce va face in continuare. A ajuns insa intr-o zona rusofila care are legaturi stranse cu Moscova iar analistii se tem ca de aici ar putea cere ajutor din partea Kremlinului, ca sa organizeze o rezistenta in fata revolutiei. El ar mai putea gasi sprijin si in sudul tarii, in Crimeea, unde exista puternice sentimente separatiste. Cetatenii si politicienii locali solicita autonomia fata de Kiev si se bazeaza pe protectia Moscovei care are o prezenta militara masiva in zona Marii Negre.
Daca Ianukovici recurge intr-adevar la astfel de masuri, el risca sa declanseze un adevarat razboi civil. Zona vestica a tarii, care e pro-occidentala isi va mobiliza propriile forte ca sa-si protejeze valorile. Astfel,estul si vestul Ucrainei ar intra intr-un conflict care s-ar putea termina cu secesiunea tarii.
Rusia, cu buzunarele mai adanci decat Occidentul
Chiar daca acest scenariu nu devine realitate iar politicienii Ucraineni reusesc sa mentina tara unita, Kievul are in fata un drum lung si anevoios. Fosta eroina a Revolutiei Portocalii, Iulia Timosenko (foto alaturat) a declarat aseara, imedita dupa eliberare, ca Ucraina trebuie sa de vina un stat european, liber si independent. Or, drumul spre integrarea europeana e presarat cu reforme dure si sacrificii.
Trei diplomati comunitari au participat vineri la negocierea unui acord de incetare a violentelor intre puterea si opozitia de la Kiev. Intelegerea prevedea organizarea de alegeri anticipate in luna decembrie insa ea nu a fost respectata.
Tartativele au scos totusi la iveala un lucru clar: Demnitarii occidentali au afirmat fara echivoc ca autortitatile de la Kiev nu trebuie sa accepte ajutoare financiare din partea Moscovei. Ei spun ca singura cale a Ucrainei catre democratie, liberate si capitalism este un pachet financiar de la UE si Fondul Monetar International.
Banii occidentalilor vin insa cu o multime de conditii. Ucraina trebuie sa implementeze, in schimbul lor, reforme economice dure, care vor lovi greu populatia si vor pune o presiune politica imensa pe clasa conducatoare. Astfel, oamenii de rand s-ar putea revolat din nou peste putin timp, manati de lipsuri, frustrari si greutati.
In plus, Washingtonul si Bruxelles-ul nu au stabilit inca un mod clar de a ajuta tara vecina care se afla intr-o stare deplorabila. “Este o tara falimentara, cu un sistem oribil si nefucntional si cu un nivel de coruptie alarmant in randul institutiilor publice. Nimeni nu vrea sa fie responsabil de toate aceste probleme acum” a declarat Mark Leonard directorul Consiliului European pentru Relatii Externe.
In aceste conditii, ofertele de ajutor ale Rusiei vor deveni tot mai atragatoare. Moscova poate oferi gaze ieftine si imprumuturi cu dobanzi joase, fara conditii greu de respectate. “Rusii au aratat din plin ca Ucraina este foarte importanta pentru ei iar Moscova are la dispozitie niste buzunare mult mai adanci decat ale noastre. Ea pune bani pe masa in vreme de uneltele ploticie ale Occidentului sunt relativ limitate” a afirmat Andrew Weiss, expert al Casei Albe pe problemele Rusiei si ale Ucrainei.
Solutia extrema
Daca stimulentele economice nu sunt suficiente pentru a atrage Ucraina de partea sa, Rusia ar putea recurge la arsenalul greu. Ministrul de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov (foto alaturat) a afirmat ieri, ca opozitia din Kiev a incalcat acrodul de incetare a violentelor semnat vineri si acerut Occidentului sa faca presiuni pentru implementarea lui. Pe un ton extrem de suparat, el a spus ca protestatarii vin mereu cu solicitari noi “sub influenta unor grupari extremiste armate”
Aceste cuvinte furioase i-au alarmat pe analisti acre se tem ca Moscova ar putea recurge la gesturi disperate pentru a tine Kievul in sfera sa de influenta. “Rusia nu e ingrijorata de instabilitatea din Ucraina ci mai degraba se teme de o eventuala Ucraina apropiata de UE. Asta ar pune in pericol proiectul lui Vladimir Putin de a forma o Uniune Eurasiatica” a declarat analistul politic Janusz Bugajski, citat de USA Today
El spune ca Moscova ar putea pedepsi Kievul pentru optiunile sale pro-occidentale prin scumpirea gazelor, prin taierea robinetului de carburanti sau prin alte masuri care ar arunca economia tarii vecine in haos. Daca aceste masuri nu au efectul scontat, Kremlinul ar putea recurge si la gesturi mai drastice precum operatiuni paramilitare in Ucraina sau sustinerea fortelor separatiste din est si sud.
In aceste conditii, aqnalistul crede ca Occidentul ar trebui sa trasmita autoritatilor ruse un mesaj clar: „Daca interveniti in vreun fel in Ucraina, veti suporta consecintele!”
