26.08: Greg Egan – The Eternal Flame (Orthogonal #2) (Night Shade Books)
The Clockwork Rocket, primul volum al seriei Orthogonal, a fost intre primele cinci carti pe care le-am citit anul trecut. Universul creat de Egan, in care viteza luminii este variabila, este una dintre cele mai interesante creatii pe care le-a dat literatura in ultimii ani. Este foarte greu sa gasesti in intreaga istoria a SF-ului o planeta mai interesanta sau extraterestri mai exotici. In plus, sint teribil de fascinante lucrurile pe care ti le dezvaluie universul Orthogonal despre fiinta umana, despre cum l-au format pe om legile acestui univers, despre cum sintem asa cum sintem pentru ca lumina are o viteza fixa. Daca primul volum s-a petrecut in mare parte pe Pamint, actiunea din Eternal Flame se va desfasura in spatiu, pe nava Peerless, lansata pentru a salva planeta de la distrugere. Pentru ca universul Orthogonal permite viteze infinite, pe Peerless vor trece citeva generatii in timp ce pe planeta numai citiva ani si, astfel, astronautii vor avea la dispozitie timpul necesar pentru a dezvolta tehnologiile necesare salvarii. Eu, unul, abia astept sa-mi pun mintea la contributie, pentru ca nimic nu face mai bine sanatatii creierului meu decit o portie buna de Greg Egan.
04.09: Cory Doctorow & Charles Stross – The Rapture of the Nerds (Tor)
Desi le gasesc cartile interesante, decent scrise si pline de imaginatie, nici Doctorow și nici Stross nu sint printre scriitorii mei favoriti si parca-mi plac mai mult scrierile lor de non-fictiune. Insa daca fiecare dintre cei doi va contribui la aceasta carte cu punctele lui forte s-ar putea a acest roman sa fie cel mai bun al lor de pina acum. Si Stross, si Doctorow au vederi informate si interesante cu privire la tehnologie, la singularitatea tehnologica sau la constiinta artificiala, iar The Rapture of the Nerds se prefigureaza a fi poate cea mai fascinanta si cea mai ancorata in realitatea zilelor noastre dintre cartile din subgenul postsingularitatii. Sint foarte curios cum va evolua aceste subgen, cu cit ne vom apropia de 2045, anul in care Ray Kurzweil a prezis ca se va produce singularitatea tehnologica (102 din cele 108 predictii pe care Kurzweil le-a facut in legatura cu ceea ce se va intimpla pina in 2010 s-au adeverit, ceea ce pe mine ma sperie putin). Insa ce ma incinta cel mai mult la aceasta carte este atmosfera de Picnic la marginea drumului a fratilor Strugatki pe care pare ca o degaja. Daca aceasta atmosfera o sa le reuseasca celor doi scriitori, The Rapture of the Nerds are sanse sa devina una dintre cartile anului.
04.09: Ian McDonald – Be My Enemy (Prometheus/Pyr)
Planesrunner a fost prima carte scrisa de Ian McDonald intr-unul dintre cele mai bine vindute genuri literare: cel al literaturii pentru tineret, al YA-ului. Be My Enemy continua aventurile lui Everett prin miliarde de universuri paralele in cautarea tatalui disparut. Planesrunner a fost un YA foarte bine scris, palpitant si cu personaje fascinante, dar curiozitatea in legatura cu ceea ce va face McDonald cu acest gen mi-a fost pe deplin satisfacuta si nu cred ca voi mai continua aceasta serie. Desi ma gindesc cu nostalgie la romanele pentru adulti pe care McDonald le-a lasat deocamdata in urma, va recomand sa cautati aceasta serie si sa o dati copiilor vostri. Ca sa-l parafrazez pe Einstein – daca vreti sa aveti copii inteligenti, dati-le basme, iar daca vreti sa fie si mai inteligenti, dati-le si mai multe basme.
06.09: Hannu Rajaniemi – The Fractal Prince (Orion/Gollancz)
The Quantum Thief a fost una dintre cele mai discutate aparitii din ultimii trei ani. Din pacate intervalul de un an dintre aparitia in Maria Britanie si cea din State a facut ca impactul imediat sa nu fie atit de puternic pe cit m-as fi asteptat. Insa nimic nu va diminua influenta pe care aceasta combinatie intre Greg Egan, China Mieville, Raymond Chandler si Alexandre Dumas, o va exercita in science-fictionul urmatorilor ani. Proza foarte reusita a acestui finlandez care scrie in engleza, ideile geniale, stapinirea perfecta atit stiintei, cit si a istoriei SF-ului, finalul excelent, fac ca Quantum Thief sa fie o lectura fabuloasa pentru orice veteran al literaturii speculative, cu conditia sa iasa din lenea si comoditatea ce caracterizeaza consumul artei din acest inceput de secol XXI. Eu, la fel ca in cazul lui Greg Egan, abia astept durerile de cap pe care The Fractal Prince o sa mi le dea si aventurile prin universul postuman ale lui Jean de Flambeur, poate cel mai fascinant si complex hot pe care l-a scris vreodata un scriitor de SF.
04.09: John Varley – Slow Apocalypse (Ace)
Disparitia resurselor de combustibili fosili a fost una dintre cele mai uzitate teme in fictiunea speculativa apocaliptica. Sint curios cum va aborda aceasta tema John Varley, un scriitor mult mai bun, dupa parerea mea, in proza scurta, unde se afla cam la acelasi nivel cu James Tiptree, Ted Chiang si Robert Reed. Sper sa fie mai mult science-fiction si mai putin thriller, adica sper sa avem cu adevarat o Apocalipsa, nu doar amenintarea uneia.
25.09: Terry Pratchett – Dodger (HarperCollins)
Cu greu se poate gasi un univers mai potrivit pentru ca Terry Prachett sa ne ofere intreaga pleiada a extraordinarelor lui abilitati literare decit cel al cartilor lui Charles Dickens. Abia astept sa vad ce va iesi cind scriitura lui Pratchett, amuzanta, dar si profunda in acelasi timp, se va „ciocni” de Londra dickensiana si de tipurile de personaje dickensiene atit de savuroase.
27.09: Peter F. Hamilton – Great North Road (Macmillan UK)
Din nou o carte de 1000 de pagini marca Peter Hamilton! Din fericire este un roman de sine statator. Din nou probabil ca ma voi codi pina sa ma apuc de ea, pentru ca apoi o sa o termin in trei zile. Desi sumarul de mai jos pare o combinatie dintre rezumatele celorlalte carti ale lui, sint sigur ca pentru cei carora le place acest subgen al SF-ului, Great North Road va fi o noua delicatesa, plina de personaje, idei interesante, lumi complexe si „sense of wonder”.
