Avand in vedere ratele in crestere ale depresiei, o lucrare recenta in Nature Mental Health analizeaza efectul unei game de factori ai stilului de viata in legatura cu structura creierului, functia imunitara, caile metabolice si mecanismele genetice, care sunt responsabile de depresie.
Depresia (numita corect „tulburare depresiva majora” MDD) este o tulburare debilitanta care reduce capacitatea unei persoane de a functiona si afecteaza grav calitatea vietii. Desi poate fi prevenit sau atenuat intr-o oarecare masura prin modificari ale stilului de viata, nu se cunosc multe despre modul in care acesti factori protejeaza impotriva depresiei.
Cercetarile anterioare sugereaza ca stilul de viata si depresia au in comun cai neurobiologice similare care ar putea ajuta la modificarea riscului de boli mintale prin ajustari ale stilului de viata.
Miokinele, substante chimice din celulele musculare, sunt eliberate in timpul exercitiilor fizice. Ele stimuleaza starea de spirit prin reglarea hipocampului. Intre timp, consumul de alimente in exces, impreuna cu prea putina activitate fizica, suprima raspunsurile la stres la nivel celular, iar tiparele slabe de somn perturba ritmurile corpului.
Izolarea sociala, fumatul si consumul excesiv de alcool perturba, de asemenea, sanatatea metabolica si a creierului. S-a demonstrat ca toate acestea contribuie la un risc mai mare de depresie.
Spre deosebire de studiile anterioare, care s-au concentrat in mare parte pe un singur factor de stil de viata, studiul actual a inclus o gama larga de factori. In plus, avand in vedere riscul genetic complex al bolilor mintale, cercetatorii au folosit scorul de risc poligenic (PRS) pentru a modifica riscul asociat stilului de viata.
Mai mult, ei s-au uitat la creier, unde riscul genetic ar putea fi exprimat mai intai, pentru a identifica mecanismele care stau la baza depresiei si variatiile functiei imune la cei cu risc genetic. Ei au postulat existenta unor cai comune pentru contributiile genetice si ale stilului de viata la depresie.
Biobank din Marea Britanie a furnizat date prospective abundente in toate aceste domenii si a fost utilizata in scopul studiului.
Ce a aratat studiul?
Cercetatorii au analizat aproape 290.000 de participanti, varsta medie fiind de 57,5 ani. Ei si-au propus sa exploreze sapte factori ai stilului de viata despre care se crede ca reduc riscul de sanatate si depresie.
Factorii pe care i-au analizat au fost consumul moderat de alcool, o dieta buna, exercitii fizice, somn adecvat, interzicerea fumatului, nu mai mult decat un grad moderat de comportament sedentar si amestecul social.
Oamenii au fost clasificati ca avand stiluri de viata favorabile, nefavorabile sau intermediare, in functie de cati dintre acesti factori au avut. In timp ce putin peste 1% au avut stiluri de viata nefavorabile, 39% si 60% au urmat stiluri de viata intermediare si, respectiv, favorabile.
Pe parcursul celor noua ani de urmarire, aproximativ 13% au dezvoltat depresie.
Studiul a constatat ca toti cei sapte factori ai stilului de viata au redus riscul de depresie. Ei au descoperit, de asemenea, o scadere constanta a riscului de depresie de la un stil de viata nefavorabil la cel favorabil, de la o reducere a riscului de 17% atunci cand era prezent un singur factor la un risc cu 72% mai mic cu toti cei sapte. Fiecare crestere cu un punct a scorului stilului de viata sanatos a fost corelata cu o reducere a riscului de 15% in termeni cantitativi.
Printre acestea, somnul sanatos, fumatul niciodata si amestecul social au scazut riscul de depresie cu aproximativ o cincime fiecare. Activitatea fizica si un stil de viata mai putin sedentar au redus riscul cu aproximativ 13-14% fiecare. Interactiunile sociale au fost cel mai bine corelate cu un risc redus de depresie recurenta.
Riscul pentru stilul de viata intermediar a fost cu 40% mai mic decat cel pentru stilul de viata nefavorabil. S-a inregistrat o reducere cu 57% a stilului de viata favorabil.
Cand a fost luat in considerare si riscul genetic, folosind PRS, la aproape 200.000 de persoane, riscul de depresie a fost cu 64% mai mic atunci cand atat riscul genetic, cat si cel al stilului de viata au fost scazute, comparativ cu cei care au avut un risc genetic ridicat si au urmat un stil de viata nefavorabil.
Randomizarea mendeliana, care este mai putin probabil sa fie influentata de cauzalitatea inversa sau de confuzie decat studiile observationale, sustine efectul protector al stilului de viata asupra riscului de depresie. Riscul de depresie a fost redus cu 45% cu un stil de viata sanatos. Fiecare crestere de un punct in stilul de viata a fost asociata cu o scadere cu 35% a riscului de depresie.
Exista o potentiala bidirectionalitate in aceasta asociere, care a fost confirmata in continuare de celelalte parti ale studiului.
A doua parte a studiului a fost realizata prin corelarea factorilor stilului de viata cu imagistica cerebrala, intr-un subgrup de aproape 33.000 de persoane cu datele disponibile. Acest lucru a aratat ca mai multe regiuni ale creierului au fost legate de obiceiurile stilului de viata, cum ar fi pallidum, talamus si cortexul frontal superior. Un stil de viata mai sanatos a fost asociat cu volume mari ale creierului in mai multe regiuni, care au fost, de asemenea, corelate cu simptome de depresie mai scazute.
Ei au descoperit, de asemenea, ca, printre o gama larga de markeri metabolici si de alti markeri, proteina inflamatorie C-reactiva (CRP) si nivelurile de trigliceride, impreuna cu numarul de neutrofile si numarul total de celule albe, au fost strans legate de categoria stilului de viata.
Folosind modelarea ecuatiilor structurale la un subset mic de 18.000 de indivizi, ei au descoperit ca stilul de viata a afectat riscul de depresie pe un fundal de modificare a functiei imune si metabolice si a structurii creierului.
Cu toate acestea, efectul cel mai semnificativ a fost al factorilor stilului de viata, de 3-10 ori mai mare decat cel al oricarei alte relatii. Scorul de risc poligenic (PRS) a fost urmatorul in ordine.
Care sunt implicatiile?
Studiul a sugerat ca cel mai mare impact asupra depresiei a fost din interactiunea mai multor factori ai stilului de viata sanatos care actioneaza prin mecanisme multiple. Acest lucru coroboreaza studiile anterioare si este un semnal binevenit, deoarece acestia sunt factori de risc modificabili.
Un somn bun promoveaza plasticitatea hipocampului, in timp ce fumatul si o alimentatie necorespunzatoare ar putea provoca leziuni cerebrale, ducand la depresie.
Numarul de pacienti cu depresie a fost mic in aceasta cohorta mare. Cercetarile ulterioare pe esantioane mai mari pot ajuta la descrierea mai buna a modului in care structura creierului si markerii imunometabolici sunt legati de riscul de depresie.
