Caderea imperiului roman este una dintre cele mai dezbatute intrebari in randul istoricilor lumii antice. Prabusirea sa a fost pusa pe seama mai multor motive, dar chiar si data exacta a sfarsitului sau este inca pusa sub semnul intrebarii.
Unii istorici dau 476 d.Hr. drept data la care s-a incheiat imperiul. Alti istorici spun ca Imperiul Roman nu s-a incheiat niciodata deloc, sustinand ca jumatatea sa de est a continuat sub forma imperiului bizantin.
Cine a fost ultimul imparat al Romei?
Ultimul imparat roman este in general acceptat ca fiind Romulus Augustus (alias Augustulus). Adolescent cand a preluat tronul imperial, a domnit putin peste zece luni inainte de a fi destituit de liderul german Odoacru.
Cand au inceput sa apara pentru prima data crapaturile in imperiu?
Din nou, aceasta este o intrebare intens dezbatuta. Multi dateaza inceputul sfarsitului Romei in jurul anului 190 d.Hr., cand imperiul a inceput sa fie atacat din partea diferitelor triburi, inclusiv a ferocelor triburi germanice cunoscute sub numele de goti si vandali.
Au fost factori pur externi cei care au cauzat caderea imperiului?
Nu. Exista mai multi factori care contribuie, dintre care unii aveau loc in interiorul imperiului insusi. Criza financiara severa cauzata de razboaie si cheltuieli excesive a dus la supraimpozitare si inflatie. Aceasta, la randul sau, i-a vazut pe romani fugind in mediul rural ca o modalitate de a-l evita pe fiscal.
In plus, expansiunea imperiului incetinise considerabil pana in secolul al II-lea, ceea ce inseamna ca fluxul constant de munca furnizat de sclavii adusi de pe pamanturile cucerite se oprise si el, provocand un deficit major de munca. In consecinta, productia agricola si comerciala a scazut, ceea ce a afectat, la randul sau, comertul.
Coruptia guvernamentala si instabilitatea politica au contribuit, de asemenea, la eventuala cadere a imperiului. O serie de imparati slabi din secolul al II-lea vazusera peste 20 de oameni pe tronul imperial in doar 75 de ani, multumita partial Garzii Pretoriane – garzi de corp pentru imparat – care isi folosea puterea pentru a decide sa promoveze sau sa omoare. , viitori imparati. De asemenea, Senatul era plin de coruptie si nu a putut, sau nu a vrut, sa tina sub control excesele conducatorilor sai. Oamenii au inceput sa-si piarda increderea in conducatorii sai.
Razboiul civil a slabit si imperiul. Secolul al treilea il vazuse pe imparatul Alexandru Severus ucis de propriile sale trupe in timpul campaniei – instabilitatea politica care a urmat a lansat imperiul intr-un razboi civil paralizant, care a vazut zeci de imparati venind si plecand. Aceasta perioada de conflict a fost exacerbata de amenintarile externe din partea fortelor externe si a continuat pana in secolul al IV-lea. Legiunile celebre ale Romei au inceput si ele sa se clatine si a devenit din ce in ce mai dificil sa recruteze oameni in armata sa. Mercenarii straini care au fost recrutati – inclusiv gotii si barbarii care incercau sa ia pamantul romanilor – nu au reusit sa aiba aceeasi loialitate fata de imperiu si s-au intors adesea impotriva angajatorilor lor.
Ce alti factori se crede ca au contribuit la caderea imperiului?
Influenta Romei s-a redus semnificativ in secolul al III-lea d.Hr., cand imparatul Diocletian a luat decizia de a imparti guvernarea imperiului: Imperiul de Apus isi avea capitala la Milano, in timp ce Imperiul de Rasarit isi avea capitala in Bizant, cunoscut mai tarziu drept Constantinopol. Desi miscarea a facut imperiul mai usor de guvernat, cele doua jumatati s-au separat si nu au reusit sa lucreze la unison pentru a elimina amenintarile externe. Jumatatea de est a continuat sa creasca in bogatie, dar partea de vest, care a cunoscut un declin economic si atacuri barbare continue, a cazut in cele din urma in secolul al V-lea.
Unii istorici citeaza si crestinismul ca factor al caderii Romei. Religia a fost legalizata in anul 313 d.Hr. si a devenit religie de stat in anul 380 d.Hr. Desi acest decret a marcat sfarsitul persecutiei crestinilor, a vazut si declinul religiei romane, care venera multi zei si privea imparatul ca pe o fiinta divina.