Incendiile care matura insulele grecesti Rodos si Corfu ne arata ca destinatiile preferate de vacanta nu mai sunt sigure pe masura ce schimbarile climatice se intensifica.
De zeci de ani, turistii s-au inghesuit in Marea Mediterana pentru vara de nord. Australienii, scandinavii, britanicii, rusii sosesc toti cautand vreme mai calda. Dupa COVID, multi dintre noi am fost dornici sa calatoreasca din nou.
Dar anul acesta, valurile intense de caldura au facut sute de morti doar in Spania. Principalele atractii turistice, cum ar fi Acropola din Atena, au fost inchise. Oamenii de stiinta climatologic sunt „uimiti de ferocitatea” caldurii.
Anul acesta va forta o regandire pentru turisti si pentru operatorii din turism. Asteptati-va sa vedeti mai multe excursii efectuate in timpul sezoanelor umar, evitand vara din ce in ce mai intensa din iulie pana in august. Si asteptati-va ca tarile temperate sa devina destinatii turistice mai populare. Destinatiile turistice cu vreme calda vor trebui sa se schimbe radical.
Ce vor afecta schimbarile climatice turismului de masa?
Vremea este un factor major in turism. In Europa si America de Nord, oamenii tind sa mearga din tarile nordice in regiunile sudice. Turistii chinezi, precum australienii, se indreapta adesea spre plajele din Asia de Sud-Est.
In Europa, fluxul nord-sud este aproape conectat. Cand australienii pleaca peste ocean, aleg adesea verile mediteraneene. In ultimul deceniu, verile mai calde nu au fost un dealbreaker.
Dar anul acesta este probabil sa conduca la schimbare. Puteti observa deja ca in popularitatea tot mai mare a sezoanelor umar (iunie sau septembrie) in destinatiile traditionale de vara din emisfera nordica.
Multi dintre noi schimba modul in care gandim despre vacantele cu vreme calda de la ceva ce cautam la ceva de care ne temem. Acest lucru vine pe langa schimbarile consumatorilor, cum ar fi cele legate de durabilitate si rusine de zbor.
Dar turismul de dezastru? In timp ce cautatorii de senzatii tari pot veni in turma in Valea Mortii pentru a experimenta temperaturi de peste 50 ℃, este greu de imaginat ca acest tip de turism va fi popular.
Ceea ce avem mai multe sanse sa vedem este mai multi oameni care cauta experiente de „ultima sansa”, cu turistii adunandu-se in locuri extrem de vulnerabile, cum ar fi Marea Bariera de Corali. Desigur, acest tip de turism nu este durabil pe termen lung.
Ce inseamna acest lucru pentru tarile care depind de turism?
Criza din Rodos ne arata pericolele modelului de turism just-in-time, in care aduci turisti si tot ce au nevoie – mancare, apa, vin – asa cum au nevoie.
Sistemul este orientat spre eficienta. Dar asta inseamna ca exista putin spatiu pentru situatii neprevazute. Rhodos nu a reusit sa evacueze cu usurinta 19.000 de turisti. Aceasta abordare va trebui sa se schimbe la o abordare just-in-case, ca in alte lanturi de aprovizionare.
Pentru serviciile de urgenta, turistii reprezinta o provocare deosebita. Localnicii inteleg mai bine decat turistii riscurile si caile de evacuare. Plus ca turistii nu vorbesc limba. Asta ii face mult mai greu de ajutat in comparatie cu localnicii.
Schimbarile climatice ridica provocari imense si in alte moduri. Natiunile din atolul Pacificului, cum ar fi Kiribati sau Tuvalu, si-ar placea sa viziteze mai multi turisti. Problema acolo este apa. Aprovizionarea cu suficienta apa pentru localnici devine din ce in ce mai dificil. Si turistii folosesc multa apa – o beau, fac dus in ea, inot in ea. Va fi necesara o planificare atenta pentru a se asigura ca capacitatile locale de transport nu sunt depasite de turism.
Deci asta inseamna sfarsitul turismului de masa? Nu in intregime. Dar cu siguranta va accelera tendinta in tari precum Spania, departe de turismul de masa sau „supraturism”. In destinatiile turistice super-populare, cum ar fi Insulele Baleare din Spania, a existat o respingere tot mai mare din partea localnicilor impotriva supraturismului in favoarea turismului specializat, cu un numar mai mic raspandit pe parcursul anului.
Anul acesta este un semnal de trezire? Da. Criza climatica din ce in ce mai intensa inseamna ca multi dintre noi suntem acum mai concentrati pe ceea ce putem face pentru a evita ce este mai rau, evitand, de exemplu, zborurile. Presiunea pentru schimbare creste si ea. Delta Airlines este dat in judecata pentru anuntul sau de a deveni neutru in carbon, de exemplu, folosind compensatii.
Muntii, nu plajele: viitorul turism poate arata mult diferit
Puteti observa deja eforturile de adaptare la schimbarile din multe tari. In Italia, de exemplu, turismul montan intern este in crestere, atragand oamenii din Milano si Roma fierbinti si umezi, unde aerul este mai rece – chiar daca zapada dispare.
China, care nu face lucrurile pe jumatate, investeste in statiuni montane. Scopul aici este de a oferi alternative mai cool, cum ar fi provincia Jilin din nordul Chinei, pentru vacantele la plaja pentru locuitorii inabusiti din mega-orase precum Beijing si Shanghai.
Este putin probabil ca unele tari muntoase sa profite de ocazie pentru ca nu vor sa atraga mai multi turisti. Norvegia are in vedere o taxa turistica.
Tarile cu gandire de viitor vor fi mai bine pregatite. Dar exista limite pentru pregatire si adaptare. Vacantele de vara mediteraneene vor fi din ce in ce mai putin atractive, deoarece regiunea este un punct fierbinte de incalzire, incalzindu-se cu 20% mai rapid decat media mondiala. Italia si Spania sunt inca in stransoarea unei secete record, care ameninta rezervele de hrana si apa. Viitorul turismului va fi foarte diferit.
