Daunele asupra sanatatii si mediului cauzate de productia de alimente costa lumea 10 miliarde de dolari (8 miliarde de lire sterline) pe an, sau 10% din PIB-ul global, a spus ONU. Afectiuni precum diabetul si bolile de inima, consecinta dietelor proaste, reprezinta 7,3 miliarde de dolari, potrivit Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), care a pus un „pret” asupra costurilor ascunse ale industriei alimentare globale in cadrul raportului sau anual.
„In ultimii [cativa] ani, oamenii si-au dat seama ca granitele planetare au fost puse sub presiune si, in multe cazuri, au fost depasite”, a declarat David Laborde, directorul diviziei FAO de economie agroalimentara.
„Desi alimentele sunt esentiale pentru viata noastra, au si un impact semnificativ asupra mediului si sanatatii”, a spus el. „Atribuirea unei valori este o modalitate de a cuantifica aceste impacturi diferite.”
Dar el a adaugat: „Nu ar trebui sa intram in aceasta dezbatere doar cu o lentila cu venituri mari. In nordul global, discursul public a inclus de mult timp discutii despre ecosisteme si dietele nesanatoase, dar costul saraciei si al malnutritiei este trecut cu vederea.”
Raportul spune ca sistemele alimentare actuale au crescut saracia in tarile cu venituri mici. Multi fermieri din tarile mai sarace nu au beneficiat pe deplin de valoarea produselor lor, deoarece deseori le-au vandut recoltele catre comercianti si producatori, care au facut profit, se spune. Acest lucru i-a lasat pe fermieri in imposibilitatea de a-si permite diete nutritive.
„In Uganda, de exemplu, costul ascuns al sistemului agricol este de 20% din PIB; 70% din aceasta este legata de saracie”, a spus Laborde.
Directorul FAO a spus ca se asteapta ca povara financiara sa creasca in urmatorii ani, pe masura ce tarile au devenit mai bogate, iar alimentele ultraprocesate, zaharul si grasimile reprezinta o parte mai mare a dietelor.
„In urma cu douazeci de ani, foamea si malnutritia erau inca comune in multe dintre tarile de astazi cu venituri medii”, a spus Laborde. „Astazi stim ca daca nu aveai suficient de mancat cand erai copil, devii mai predispus la boli legate de dieta ca adult.”
Un studiu din 2020 din British Medical Journal a constatat ca intampinarea de malnutritie severa sau de foamete in copilarie a crescut riscul mai tarziu de aparitie a bolilor cardiovasculare, a metabolismului glucozei afectat si a sindromului metabolic (un grup de afectiuni medicale – cum ar fi obezitatea, hipertensiunea arteriala, glicemia crescuta). – care cresc riscul de boli de inima, accident vascular cerebral si diabet de tip 2).
Laborde a numit aceasta combinatie de supranutritie (obezitate) si subnutritie (decretizare) „o povara dubla a malnutritiei”, adaugand: „Tarile cu venituri mari nu au astfel de probleme.
„Deci, de fapt, dietele nesanatoase pot deveni si mai problematice pentru tarile cu venituri medii decat in tarile cu venituri mari”, a spus el.
„Daca dorim ca tarile cu venituri medii sa nu urmeze traiectoria altor economii bogate, ele trebuie sa abordeze problema dietei sanatoase in primul rand si sa se concentreze pe prevenire. Pentru ca odata ce cineva dezvolta diabet, nu se poate intoarce.”
Aceste boli netransmisibile (BNT) au fost considerate in mod traditional o problema specifica nordului global, in timp ce politicile de sanatate publica din sudul global s-au concentrat pe prevenirea bolilor infectioase, precum HIV. Dar astazi, 74% dintre decesele din intreaga lume sunt cauzate de BNT si 77% dintre acestea au loc in tarile cu venituri mici si medii.
Liz Arnanz, de la NCD Alliance, o organizatie globala care lupta impotriva acestor boli, a declarat: „Produsele nesanatoase au industrii in spate.
„Economiile in crestere sunt vazute ca noi piete pentru aceste industrii; adesea sunt atrasi de lipsa de reglementare sau de lipsa capacitatii de a pune in aplicare regulamentul. In acest moment, putem vedea, de exemplu, industria alcoolului vizand tarile africane in mod foarte agresiv.”
Dar multe tari cu venituri medii raspund proactiv la amenintarea tot mai mare a alimentelor si produselor nesanatoase. In America Latina, BNT reprezinta 70-85% din decese, dar regiunea devenise un lider global in implementarea politicilor preventive, a spus Arnanz.
„Chiar in aceasta saptamana, Columbia a inceput sa puna in aplicare impozitarea nu numai pentru bauturile dulci, ci si pentru mancarea nedorita”, a adaugat ea. Remarcand ca aceasta a fost o pozitie mai solida decat cea a multor tari bogate, Arnanz a spus ca disponibilitatea alimentelor sanatoase si hranitoare nu este o chestiune de alegere personala, ci de politica politica.
Laborde a spus ca reducerea costurilor pentru sanatate si mediu ale productiei de alimente nu are o solutie universala.
„Nu putem doar sa crestem pretul alimentelor si sa speram ca piata va rezolva problemele”, a spus el. „De exemplu, daca pur si simplu crestem pretul fripturii pentru a reflecta unele dintre costurile ascunse asociate productiei sale, nu oamenii bogati isi vor reduce consumul de carne.
„Solutiile sunt mai multe fatete; in unele cazuri este vorba de educatie, in altele, de programe de alimentatie scolara. Putem face multe, dar nu daca simplificam prea mult.”
FAO intentioneaza sa schiteze solutii pentru imbunatatirea sanatatii globale anul viitor.
