„Ce ne da cu adevarat valoare artistica?” Cum artistul generativ Tyler Hobbs estompeaza granitele dintre masina si arta realizata manual. „Atat mana, cat si masina au aceste urme de marcare”, explica Tyler Hobbs, un artist care combina arta generata cu elemente realizate manual. „Ceea ce ati putea numi o imperfectiune, dar cuvantul spre care gravitez mai mult este „amprenta digitala”.
Show-ul de debut al lui Hobbs in Marea Britanie tocmai s-a deschis la Unit London. „Mechanical Hand” exploreaza relatia dintre arta fizica si cea facuta de masini . Unul dintre cei mai deschisi artisti generativi din lume, Hobbs reuneste influente artistice precum Cy Twombly intr-o conversatie contemporana cu generatori de arta AI precum DALL-E 2.
Din punct de vedere vizual, lucrarile lui Hobbs reunesc modele uimitoare in peisaje abstracte care sunt placute de privit online. In persoana, ele au un cu totul alt efect. Privit de aproape, distinctia dintre Hobbs si masinile pe care le-a folosit intra in atentie, inainte de a se estompa din nou.
Luati „Spatiu utilizator”, de exemplu. Pentru a crea secventa patratelor negre, Hobbs a creat un algoritm de computer care a folosit aleatoriu pentru a proiecta modelul. Apoi a programat un plotter cu brat robot care sa tina un creion si sa deseneze contururile modelului.
Pana acum, atat de mecanic. Dar din acest moment, Hobbs se intoarce la traditie. Cu carbune, el completeaza cu mainile libere formele pe care a lucrat cu masinile pe care le-a creat.
„Efectul pe care il are este de a incalzi cu adevarat lucrarea si de a o face mult mai identificabila”, explica Hobbs. „Este nevoie de un design care, in mod implicit, ar fi rece si rigid si foarte computerizat si, in anumite privinte, il face mai uman si mai accesibil prin imbinarea celor doua lumi”, spune el pentru Euronews Culture.
Mai mult decat sa caute doar imperfectiunile care tradeaza elementele la care Hobbs a lucrat cu propria sa mana, el doreste, de asemenea, ca spectatorii sa vada „amprenta” muncii masinii, tratand masinile ca parteneri artistici.
„Mana si ochiul tind sa esueze sau au anumite caracteristici sau tipuri de erori pe care le fac. Si masina are exact aceleasi tipuri de lucruri, dar sunt doar foarte diferite ca natura”, explica Hobbs. El subliniaza ca miscarea unui motor, sensibilitatea la diferite materiale si micile imperfectiuni din predictibilitate fac toate parte din amprenta artistica a masinii.
Marea majoritate a lucrarilor expuse la Unit London implica combinatia lui Hobbs de algoritmi de invatare automata, plotter-ul robot si propria sa lucrare manuala.
Ceea ce distinge lucrarile unui artist generativ de munca multor alti artisti traditionali este faptul ca multe decizii sunt luate din timp, in loc sa fie intuitiv din mers in timpul crearii. Hobbs trebuie sa programeze o mare parte din design la inceput, asa ca deciziile privind grosimea liniilor, secventa modelelor sunt primele lui ganduri.
„Iti pierzi capacitatea de a avea un gest spontan”, spune el. „Dar castigi atat de mult lucrand astfel. Dobandesti aceasta abilitate de a iesi din propria imaginatie, transformand lucrurile intr-un proces, in special unul care implica aleatorie atat de mult, incat te ajuta cu adevarat sa scapi de limitele a ceea ce ti-ai putea imagina in mod normal.”
Pentru multe dintre lucrarile de arta din colectie, marea majoritate a timpului petrecut de Hobbs pentru ele a fost construirea si rafinarea masinilor, in loc sa picteze in mod activ.
Pictorii de obicei nu isi petrec timpul facandu-si propriile pensule sau vopsele. „O parte a metodologiei generative se refera la a-ti petrece timpul mai degraba cu configurarea procesului si configurarea sistemului”, ne spune Hobbs.
Daca crearea instrumentelor este o parte majora a timpului petrecut creand lucrarile, cand devine piesa instrumentul in loc de opera de arta finala?
„Intotdeauna vreau ca munca sa functioneze la nivel vizual”, spune Hobbs. „Vreau ca [oamenii] sa se bucure mai intai de munca. Si atunci poate daca sunt foarte interesati sa auda despre aerograf. Dar cred ca ar fi o adevarata rusine pentru arta vizuala, daca ar fi necesar ca povestea de fundal sa fie accesibila.”
In ultimele luni, site-urile de retele de socializare si paginile de stiri au fost pline de afirmatii conform carora continutul generat de inteligenta artificiala va inlocui angro oameni din artele creative. Fie ca este vorba de fluxul Seinfeld Twitch generat de inteligenta artificiala „Nothing, Forever” care a fost interzis pentru ca a devenit transfobic, sau de opera de arta generata de inteligenta artificiala care a castigat targul anual de arta al Targului de Stat din Colorado, se pare ca oamenii striga sa prezica moartea artistului uman.
Hobbs nu crede astfel de predictii. In schimb, el subliniaza necesitatea curatarii pentru programe precum DALL-E si ChatGPT .
„Cred ca, intr-un anumit fel, cu sistemele generative, o mare parte din creativitate se schimba la ceea ce ati putea considera un rol mai curatorial”, spune el. „Chiar si in propria mea munca, vorbind despre configurarea aerografului, in anumite moduri, ati putea descrie asta ca eu sa ingrijesc marcajul aerografului si sa ingrijesc parametrii aerografului.”
„Cred ca acesta este doar un moment in care trebuie sa ne reimprospatam si sa facem un pas inapoi si sa identificam: „Care este cel mai important aspect uman al creatiei de arta?” Ce ne da cu adevarat valoare artistica? Cred ca raspunsul este adesea in jurul intrebarii de ce este facut. Si cred ca aceasta intrebare despre „de ce” este adesea legata de curatorie. Asa ca nu o vad ca o pierdere a creativitatii. Cred ca se trece la fel de diferiti pasi in proces.”