Editura Trei si-a sarbatorit marti, 8 noiembrie, performanta deosebita pentru Romania (si chiar pentru Europa) de a edita volumul cel mai dorit si vanat de catre editori, psihologi, adepti sau detractori ai lui Carl Gustav Jung – Cartea Rosie.
Evenimentul a fost organizat de Editura Trei in colaborare cu Institutul Cultural Roman si i-a avut ca invitati la acest botez pe piata editoriala romaneasca pe Andrei Plesu, prof. Mihaela Minulescu, prof. Vasile Dem Zamfirescu si, in rol de moderator, pe presedintele consiliului director al ICR, Horia Roman Patapievici.
Cartea este un obiect de arta in sine, atat prin continutul aproape literar – dupa spusele traducatoarei sale, Viorica Niscov – cat si prin grafica exceptionala: caligrafia si desenele incarcate de simboluri sunt realizate de insusi parintele ei, CG Jung. Paginile cartii cuprind relatarea, dintr-o perspectiva agnostica, a intalnirilor lui Jung cu inconstientul colectiv, cu lumea arhetipurilor modelata dupa chipul sau individual, in cele din urma – cu propria sa nebunie.
„Anii in care m-am ocupat de imaginile interioare au constituit perioada cea mai importanta a vietii mele, in decursul careia s-au decis toate lucrurile esentiale. Atunci a inceput totul, iar amanuntele care au urmat sunt doar niste completari si lamuriri. Intreaga mea activitate ulterioara a constat in a elabora ceea ce tasnise in acei ani din inconstient si mai intai ma inundase, ma coplesise. A fost materia primordiala pentru opera unei vieti“, spunea C. G. Jung, in 1957.
Misterul cuprins intre copertile rosii a provocat discutii aprinse intre participantii la dezbatere, pornind de la numeroasele moduri in care poate fi perceput si receptat acest continut.
Andrei Plesu a deschis discutia teoretica asupra cartii marturisindu-si cu umor teama pe care a trait-o atunci cand s-a aplecat asupra textului – text care trimite la o lume bizara, la granita dintre normal si patologic. Amintindu-i pe Holderlin si Nietzsche – despre care se spune ca nu si-au mai gasit drumul inapoi spre sanatatea mintala odata ce au apucat calea intalnirii cu arhetipurile inconstientului colectiv – Andrei Plesu a recomandat: “nu incercati acasa, singuri”, “aceasta nu este o carte pe care o iei pe noptiera”.
“Fiecare dintre noi are propria sa Carte Rosie”, a sugerat doamna profesor Minulescu. “Fiecare dintre noi ar putea, in urma sondarilor interioare dar asistat de un terapeut, sa isi descopere acest rezervor de energie uriasa si creativitate, care este inconstientul colectiv, prin arhetipurile sale.” “In acest fel se obtin marile creatii artistice, capodoperele.”
Pentru linistirea audientei, domnul profesor Zamfirescu a adaugat: “Jung a demonstrat ca este posibila intoarcerea catre sanatatea mintala dupa scufundarea in adancurile spiritului obiectiv si intalnirea cu entitatile arhetipale. Cand Eul se lasa invadat de aceste arhetipuri apare psihoza, asa cum s-a intamplat la cei amintiti mai devreme: Holderlin si Nietzsche. Dar Eul poate rezista acestei invazii.”
Cartea, care a fost numita de New York Times Magazine “Sfantul Graal al Inconstientului”, deschide o noua epoca in intelegerea scrierilor lui Jung si a modului in care intalnirea cu arhetipurile si cooperarea cu aceastea pot duce sufletul catre niveluri noi de elaborare.
Este, poate, cel mai straniu jurnal initiatic pe drumul individuatiei, adica spre dobandirea realitatii si sentimentului unicitatii indivizibile in conexiune cu experienta mai larga a umanitatii..
