Romania a inregistrat o crestere economica peste asteptari in primele noua luni din 2013, de 2,7%, iar autoritatile au luat in calcul un avans al economiei de 2,2% pentru intregul an, dupa ce la inceputul lui 2013, la aprobarea bugetului de stat pe anul in curs, estimarea de crestere economica era de numai 1,6%. In 2012, cresterea economica a fost estimata la 0,6%.Potrivit Oficiului european pentru Statistica (Eurostat), Romania a avut a cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana in trimestrul trei din 2013, atat comparativ cu precedentele trei luni cat si cu perioada iulie-septembrie 2012. Cu o crestere economica trimestriala de 1,6%, Romania a fost lider in UE, urmata de Letonia (1,2%), Marea Britanie si Ungaria (ambele cu 0,8%).
Cresterea economica peste asteptari si continuarea consolidarii fiscale, cea mai mica rata a inflatiei de dupa 1989, deficitul de cont curent de circa 2% din PIB si evolutiile record ale exporturilor, productiei industriale si a celei agricole, reprezinta semnale ca in 2013 Romania a intrat intr-un nou ciclu economic, a declarat recent, pentru Agerpres, consilierul premierului Victor Ponta, Cristian Socol. Alte elemente care arata intrarea Romaniei intr-un nou ciclu economic sunt randamentele minime istorice la imprumuturi si cresterea bursei.
Unul dintre factorii care au transformat Romania intr-una dintre economiile europene cu cea mai rapida crestere poate fi considerat si programul cu Fondul Monetar International, vazut ca un semnal pozitiv pentru investitorii straini. La sfarsitul lunii iunie, Romania a finalizat cu succes cel de-al doilea acord Stand-by cu Fondul Monetar International (FMI), dar oficialii Fondului au apreciat ca avansul economiei este inca modest si riscurile pentru economie inca exista. Acordul stand-by in valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentand aproximativ 300% din cota pe care Romania o are la Fond) a fost aprobat initial pe 25 martie 2011 si extins cu trei luni, fiind unul preventiv. Trei luni mai tarziu, Board-ul executiv al Fondului Monetar International a aprobat solicitarea Romaniei de incheiere a unui nou acord de tip stand-by preventiv, in valoare de aproximativ doua miliarde de euro, pentru o perioada de doi ani. Acesta este al treilea acord solicitat de Romania Fondului Monetar International, de la declansarea crizei economice. Primul a fost incheiat in 2009.
MFP a imprumutat de la banci peste 48,5 miliarde lei in 2013, la care se adauga imprumuturi de peste 3,5 miliarde euro si 1,5 miliarde dolari La un Produs Intern Brut (PIB) estimat pentru 2013 la 140 miliarde euro (7.000 de euro/locuitor), veniturile statului sunt estimate la 46 miliarde de euro, reprezentand 2.300 de euro pe persoana, iar cheltuielile statului la 49 miliarde de euro (2.450 de euro pe persoana). Asistenta sociala, sanatatea si transporturile sunt domeniile care au beneficiat in 2013 de cele mai mari alocari bugetare, urmate de educatie si cercetare, agricultura si dezvoltare rurala, ordine publica si siguranta nationala, administratie, de locuinte, servicii si dezvoltare publica, aparare, protectia mediului. Pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice, MFP a imprumutat in 2013 de la bancile comerciale locale peste 48,5 miliarde lei, prin titluri de stat, la care se adauga emisiuni de obligatiuni in valuta, pe piata interna si pe pietele externe, de peste 3,5 miliarde de euro si 1,5 miliarde de dolari. La a doua (ultima) rectificare bugetara din 2013, autoritatile au majorat deficitul bugetar cu 0,2% din PIB, la 2,5% pe metodologie cash si 2,6% pe metodologia ESA (a Uniunii Europene), majorarea fiind destinata exclusiv cofinantarii fondurilor europene.
Am atras mai multe fonduri europene
Premierul Victor Ponta a anuntat, pe 29 noiembrie, ca Romania a atins un grad de 27% in absorbtia fondurilor europene si ca se asteapta ca obiectivul de 30% fixat pentru anul acesta sa fie atins. „Suntem la 27% grad de absorbtie, suntem inca ultimii din Europa, deci avem foarte mult de recuperat. (…) Am pornit de la 7%. Suntem tara care in 2013 a avut cea mai mare crestere semnificativa, dublu fata de Italia, care e pe locul doi, sau Grecia. Obiectivul de 30% pana la sfarsitul anului va fi atins”, a declarat primul-ministru.
Anterior, pe 21 noiembrie, ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, afirma ca Romania incheie anul pe primul loc in ceea ce inseamna rambursari de fonduri dintre toate statele membre, cu peste 75% crestere fata de perioada 2008-2012. Valoarea fondurilor structurale si de coeziune rambursate Romaniei in perioada 1 ianuarie – 7 noiembrie 2013 a depasit 2,6 miliarde de euro, suma fiind rambursata in contul proiectelor derulate de beneficiarii din sectorul public si privat, conform Ministerului Fondurilor Europene.
O premiera legata de inflatie
Tinta de inflatie a Bancii Nationale a Romaniei (BNR) este de 2,5%, plus/minus un punct procentual, ceea ce inseamna ca, daca inflatia se situeaza intre 1,5% si 3,5%, tinta este atinsa. In 2013, inflatia a scazut la cel mai mic nivel dupa anul 1989. Pe primele 11 luni din 2013, inflatia a fost de 1,22%, iar daca in decembrie cresterea preturilor va fi mai mica de 0,28% inflatia anuala va fi sub 1,5%, tinta fiind ratata in mod neasteptat din cauza inflatiei mai mici. Potrivit BNR, temperarea inflatiei a fost determinata de productia agricola peste medie (s-a manifestat un efect de baza favorabil asociat recoltei slabe din anul 2012), reducerea cotei TVA de la 24% la 9% pentru paine, faina si alte produse de panificatie, persistenta deficitului de cerere, imbunatatirea anticipatiilor inflationiste, aprecierea nominala a leului fata de dolarul SUA si de evolutia relativ stabila a cotatiilor euro/leu.
In 2013, BNR a revizuit, de mai multe ori, in scadere prognoza de inflatie pentru acest an, de la 3,5% la 3,2%, apoi la 3,1% si in final la 1,8%. De asemenea, incepand din luna iulie, BNR a redus dobanda de la 5,25% la 5% pe an, apoi la 4,5% pe an, la 4,25% pe an, iar in noiembrie la 4% pe an.
Leul s-a simtit bine
Anul 2013 a fost unul bun pentru moneda nationala, cu minime mai mici decat in anul anterior si cu variatii mai putin ample decat cele la care ne putem astepta in viitor, potrivit estimarilor economistilor din banci. La inceputul anului, pe data de 3 ianuarie, cursul de schimb a fost 4,4153 lei/euro. Cea mai buna cotatie a fost inregistrata pe 3 mai, 4,3072 lei/euro, iar cea mai slaba pe data de 7 iunie cand un euro a fost cotat oficial la 4,5535 lei. Astfel, 2013 este un an mai bun daca il comparam cu 2012, cand moneda nationala a consemnat minime istorice in raport cu euro. Ziua in care Romania a avut cea mai depreciata moneda anul trecut pe 3 august, atunci cand cursul a atins nivelul de 4,6481 lei/euro.
Noutati legate de achitarea TVA
Noul sistem de TVA, care presupune plata taxei la incasarea facturii si nu la emiterea ei, a inceput sa se aplice de la 1 ianuarie 2013. Noul sistem presupune ca exigibilitatea taxei intervine la momentul incasarii contravalorii livrarilor/prestarilor efectuate sau, in cazul facturilor neincasate, in cea de-a 90-a zi calendaristica de la data emiterii facturilor. Conform Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2013 doua categorii de contribuabili au aplicat obligatoriu noul sistem de TVA – persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, care au sediul activitatii economice in Romania, a caror cifra de afaceri in anul calendaristic precedent nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei si persoanele impozabile, cu sediul activitatii economice in Romania, care se inregistreaza in scopuri de TVA in cursul anului calendaristic curent.
Desi gandit ca o masura care sa vina in sprijinul mediului de afaceri, in practica noul sistem de TVA a creat probleme IMM-urilor, iar autoritatile au decis ca sistemul sa devina optional din 2014. La 1 februarie a intrat in vigoare noul Cod Fiscal.
Dupa ce, la finalul anului 2012, INS a anuntat diferente importante la datele privind Produsul Intern Brut in perioada 2011-2012, autoritatile au efectuat unele ajustari in proiectul de buget pe 2013 si au introdus un pachet de masuri fiscale care ar fi trebuit sa aduca la buget sume suplimentare de 3 miliarde lei. Noul Cod Fiscal, intrat in vigoare la 1 februarie, a vizat o simplificare a impozitarii veniturilor pentru microintreprinderi, IMM-uri si extinderea bazei de impozitare a veniturilor obtinute din agricultura. De asemenea, au fost instituite impozite pentru veniturile suplimentare obtinute din liberalizarea pretului la gaze de catre producatorii de gaze naturale, o taxa pe transportul electricitatii si gazelor naturale si un impozit suplimentar de 0,5% pe extractia si valorificarea resurselor naturale, cu exceptia gazelor naturale, avand in vedere ca acestea au fost reglementate anterior.
Revizuirea sistemului de impozitare a veniturilor din activitati agricole a vizat includerea veniturilor din cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, in stare naturala precum si a veniturilor din silvicultura si piscicultura, precum si determinarea venitului anual pentru veniturile din activitati agricole numai pe baza normelor anuale de venit si eliminarea modalitatii de determinare a venitului net anual in sistem real, pe baza datelor din contabilitate in partida simpla.
TVA la paine a fost redusa de la 24% la 9%, din septembrie. Ordonanta care vizeaza reducerea TVA pentru paine si majorarea accizelor la alcool si la unele produse de lux a fost adoptata de Guvern la finalul lunii iulie. Masura vizeaza implementarea unei cote reduse a TVA de 9% pentru livrarea de paine, grau si faina si combaterea fraudei fiscale in domeniului comertului cu paine. Cota redusa se aplica pe tot lantul de productie si distributie. In baza aceleiasi ordonante, a fost extinsa sfera de aplicare a accizelor nearmonizate pentru o serie de produse de lux: bijuterii din aur/platina, mai putin verighete, confectii din blanuri naturale, autoturisme si autoturisme de teren, noi sau rulate, a caror capacitate cilindrica este mai mare sau egala cu 3.000 cm cubi, arme de vanatoare si arme de uz personal, precum si munitia aferenta, iahturi si alte nave si ambarcatiuni, cu sau fara motor, pentru agrement. Reprezentantii Guvernului au spus ca TVA ar putea fi redusa si pentru alte alimente, chiar din acest an, daca vor exista conditii si daca masura aplicata in cazul painii se va dovedi una de succes.
Agricultura a ramas vedeta economiei
De la o prognoza de 1,6% in primavara acestui an, cresterea economica a Romaniei a fost revizuita in sus la 2,2% pentru finele lui 2013, avansul valorii adaugate brute din agricultura fiind estimat la 11,9%, fata de procentajul initial de 6,4%. Pe fondul unor conditii meteo favorabile, dar si al unor masuri luate de autoritati in sectorul irigatiilor, productia vegetala va depasi in 2013 22 de milioane de tone, fiind aproape de nivelul anului 2011, dar cu 50% mai mare decat in 2012, an in care seceta „a parjolit” recoltele pana la un nivel de numai 14 milioane de tone.
Cireasa de pe tort, in 2013, a fost scaderea TVA la paine si produse de panificatie de la 24% la 9%, masura asteptata de industria de morarit si panificatie care se lupta anual cu o evaziune de 70%, dar care nu a adus, deocamdata, rezultatele asteptate in privinta incasarilor la buget, chiar daca la raft painea s-a ieftinit, in medie, cu 12%, iar consumul a crescut cu circa 15 procente.
Tariful reglementat pentru energia electrica a crescut cu 6% de la 1 ianuarie 2013, dar, de la 1 iulie, acesta a fost redus in medie cu 1,3% pentru consumatorii finali.
La inceputul lunii iunie, Guvernul a adoptat Ordonanta de Urgenta 57/2013, prin care s-a amanat temporar acordarea unui certificat verde pentru hidrocentralele noi cu o putere instalata de cel mult 10 MW, a unui certificat verde pentru centralele eoliene si a doua certificate pentru centralele electrice solare. Aceasta a insemnat o reducere a facturilor consumatorilor in medie cu 5%. Contravaloarea certificatelor verzi pe care le primesc producatorii de energie din surse regenerabile este evidentiata separat in factura si, pana la 1 iulie, insemna in jur de 10% din totalul facturii platite de consumatorii casnici de electricitate.
In ceea ce priveste pretul pentru gaze naturale, acesta a crescut, de la 1 februarie, pentru clientii noncasnici, cu 5%, in medie. Pentru consumatorii casnici, prima majorare a fost la 1 iulie 2013, cand pretul reglementat a crescut cu 8% pentru consumatorii casnici si cu 3% pentru cei noncasnici. Potrivit ANRE, datorita evolutiilor favorabile ale pretului de import si a necesarului de import pentru acoperirea consumului, cresterea pretului final pentru consumatorii noncasnici a fost mai mica decat cea prevazuta in calendarul de eliminare treptata a preturilor reglementate de 5%. De la 1 octombrie, pretul gazelor a fost majorat cu pana la 1% pentru consumatorii casnici, in timp ce tarifele pentru industrie au crescut cu maximum 2%, odata cu parcurgerea unei noi etape din calendarul de liberalizare a pietei.
Productia industriala a crescut cu 7,4% in primele 10 luni din 2013 comparativ cu perioada similara din 2012, dupa un avans de 10,6% in luna octombrie 2013 comparativ cu octombrie 2012. Conform datelor publicate de Oficiul european de Statistica — Eurostat, Romania a inregistrat, in octombrie, comparativ cu aceeasi luna din 2012, cel mai semnificativ avans al productiei industriale in randul statelor UE, de 10,2%. Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza pentru acest an o crestere a productiei industriale de 4%. In primavara, CNP estima o crestere a productiei industriale de 1,5%. Timbrul de mediu a inlocuit taxa de prima inmatriculare si a intrat in vigoare pe 15 martie. In actuala formula de calcul nu mai este esentiala capacitatea cilindrica a masinilor, intrucat aceasta este, oricum, inclusa in impozitul anual pe care il platesc posesorii de autoturisme. Taxa se calculeaza in principal in functie de emisia de bioxid de carbon, luata in calcul in proportie de suta la suta, fata de un cuantum de 30% in formula de calcul anterioara.
Incasarile din timbrul de mediu pe primele zece luni din 2013 se cifreaza la 606,4 milioane lei, iar restituirile de taxe anterioare de poluare insumeaza 467,32 milioane lei, potrivit presedintelui Administratiei Fondului de Mediu (AFM), Adrian Gearap. Romanii continua sa prefere masinile second-hand la sase ani de la crearea taxei auto, al carei scop fusese in anul adoptarii, 2007, reducerea poluarii prin descurajarea inmatricularilor de masini „la mana a doua”. Taxa auto a fost modificata pana acum de noua ori, iar Romania a riscat chiar declansarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
Pe de alta parte, vanzarile de autovehicule noi in Romania au consemnat, in primele 11 luni ale anului, un recul de 8,1% comparativ cu aceeasi perioada din 2012, la autoturisme scaderea fiind de 7,2%, releva datele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme (APIA). La autoturisme, topul pe marci dupa 11 luni din 2013 este condus de Dacia, cu 20.599 unitati vandute, respectiv 33,2% din total, urmata de Volkswagen (6.927 unitati/11,2%), Skoda (4.956 unitati/8%), Renault (3.661 unitati/5,9%), Ford (3.367unitati/5,4%) si Opel (2.546 unitati/4,1%). Pe modele, Dacia Logan ramane pe primul loc, clasamentul fiind completat de Sandero, Duster, Skoda Octavia si Volkswagen Golf. Programul Rabla a debutat cu intarziere in 2013, tichetele au fost distribuite din 15 mai.
Tichetul este de 1.500 euro (6.500 lei), iar repartizarea nu a mai fost egala pe fiecare unitate administrativ-teritoriala, ci a tinut cont de numarul masinilor mai vechi de 10 ani in parcul auto al unitatilor administrativ-teritoriale. Un numar de 10.938 autoturisme noi au fost achizitionate prin Programul Rabla 2013, dintr-un total de 46.667 masini noi inmatriculate in primele zece luni din acest an, potrivit AFM. Vechimea medie a masinilor casate prin Rabla 2013 este de 22,5 ani.
Programul Rabla are ca scop inlocuirea masinilor mai vechi de 10 ani, iar editia 2013 a debutat cu intarziere, bugetul AFM fiind aprobat la sfarsitul lunii aprilie. Initial, autoritatile au alocat 20.000 de tichete Rabla pentru persoane fizice, persoane juridice si institutii publice, apoi au suplimentat programul cu 3.000 de tichete. Peste jumatate din parcul auto national are o vechime mai mare de 12 ani.
Credite pentru Prima Casa doar in lei
In sedinta din 30 iulie, Guvernul a aprobat suplimentarea plafonului garantiilor destinate Programului „Prima casa” cu un miliard de lei, din care 300 milioane pentru achizitia locuintelor ANL. Garantiile se acorda numai in moneda nationala si se vor plati tot in moneda nationala. ANL deruleaza de mai multi ani Programul de constructie de locuinte pentru tineri, destinate inchirierii, cu posibilitatea de cumparare de catre chiriasi dupa un an de inchiriere neintrerupta.
2013 – cel mai bun an din istoria bursei, dupa varful din 2007
Ofertele publice ale companiilor de stat au facut ca 2013 sa fie cel mai bun an din istoria bursei locale, in ultimii sase ani, dupa varful atins in 2007, inaintea crizei economice. Oferta publica primara initiala de vanzare a 10% din actiunile Societatii Nationale Nuclearelectrica s-a derulat in perioada 9- 20 septembrie 2013 si s-a incheiat cu succes. Nuclearelectrica a obtinut de pe bursa 281,877 milioane de lei.
Romgaz este cea de-a doua companie cu capital majoritar de stat a carei oferta publica initiala (IPO) s-a desfasurat in acest an (in perioada 22 – 31 octombrie), dupa Nuclearelectrica (din perioada 9 – 20 septembrie), fiind inclusa in calendarul de privatizare prin bursa anuntat de Guvernul Romaniei. Oferta publica initiala prin care statul a vandut 15% din actiunile Romgaz a inceput pe 22 octombrie si s-a incheiat pe 31 octombrie 2013, iar statul roman a obtinut astfel o suma totala de 1,734 miliarde de lei (390,9 milioane euro, respectiv 534,63 milioane dolari). IPO-ul Romgaz reprezinta prima oferta publica a unei companii de stat romanesti la Londra. Tot in acest an, s-a mai desfasurat si oferta publica secundara de vanzare de actiuni a companiei Transgaz, listata la BVB din anul 2008.
Oltchim Ramnicu Valcea, tinut pe „aparatele insolventei”
Anul 2013 a fost unul extrem de dificil pentru Oltchim, la finele lunii ianuarie combinatul intrand oficial in insolventa, dupa ce, timp de 40 de ani, a fost inima economiei judetului Valcea. De la 10.000 de angajati, cati avea in perioada sa „de glorie”, Oltchim a ramas, la sfarsitul anului acesta, cu aproximativ 2.300, iar de la cifrele de afaceri de sute de milioane de euro pe care le inregistra in perioada post-decembrista, a ajuns 11,3 milioane de euro, raportati in luna septembrie, in conditiile functionarii la 25% din capacitate.
Privatizarea CFR Marfa a esuat in toamna lui 2013, intrucat clauzele suspensive de care era conditionata finalizarea tranzactiei nu au fost indeplinite, iar cumparatorul, Grup Feroviar Roman, nu a platit intreaga suma licitata pana la 14 octombrie, cand era data-limita prevazuta in Hotararea de Guvern. Compania Grup Feroviar Roman a fost declarata pe 20 iunie 2013 castigatoare a competitiei pentru privatizarea CFR Marfa, iar contractul de vanzare-cumparare a pachetului de 51% din capitalul social al societatii catre societatea comerciala Grup Feroviar Roman a fost semnat in data de 2 septembrie 2013. Pretul oferit de GFR a fost de 202 milioane de euro. Procedura de privatizare a companiei CFR Marfa a fost reluata, iar termenul de finalizare este mai 2015.
Pe de alta parte, la finalul lunii iunie Hidroelectrica a iesit din insolventa. Consiliul de supraveghere a preluat de la administratorul judiciar atributiile de management operativ impreuna cu noul directorat. „Evolutia indicatorilor companiei ne da incredere ca aceasta procedura a insolventei si-a atins scopul. Daca in primele cinci luni ale anului trecut compania inregistra pierderi de 190 milioane de lei, in aceeasi perioada a acestui an Hidroelectrica a consemnat un profit record de 399 milioane de lei, cu 110 milioane de lei decat profitul consemnat in tot anul 2010, un an in care a fost consemnata o productie record de 19,8 TW”, a aratat Remus Borza, administratorul companiei in perioada insolventei. Lichiditatea companiei a crescut de 20 de ori iar la momentul deschiderii procedurii insolventei, in 20 iunie 2012, Hidroelectrica risca falimentul. Hidroelectrica a intrat in insolventa cu peste 4,4 miliarde de lei datorii si cu pierderi de 350 milioane de lei dupa primul semestru al anului 2012.
